Statele membre ale Uniunii Europene (UE) intensifică pregătirile pentru posibile amenințări militare, inclusiv prin reintroducerea serviciului militar obligatoriu pentru cetățenii lor. Această tendință a crescut semnificativ după invazia Rusiei în Ucraina.

Germania, cea mai mare țară din UE, a anunțat recent reinstaurarea recrutării, ceea ce indică seriozitatea intențiilor. Croația intenționează să urmeze acest exemplu la începutul anului 2026.

Lituania a abolit serviciul militar obligatoriu, dar l-a restabilit rapid în 2015, la doar șapte ani după abolire. Această decizie a fost luată ca răspuns la tensiunile în creștere și amenințările la adresa securității. În prezent, nouă din cele 27 de state membre ale UE au o formă sau alta de serviciu militar obligatoriu.

Multe țări, precum Finlanda, Estonia și Danemarca, nu au renunțat niciodată la recrutare, iar unele, precum Austria, Grecia și Cipru, au menținut-o datorită apropierii lor geografice de potențiale conflicte. Aceste state, aflate în imediata vecinătate a Rusiei sau având relații tensionate cu țările vecine, consideră pregătirea militară o măsură necesară.

Autoritățile menționează că amenințările de securitate în creștere, temerile legate de slăbirea legăturilor transatlantice și planurile de pace pentru Ucraina, care implică participarea trupelor europene, au devenit catalizatori pentru aceste schimbări. În plus, îmbătrânirea populației subliniază necesitatea de a pregăti forțele armate pentru posibile acțiuni militare.

Modelele de recrutare variază în funcție de statul membru al UE. În Finlanda și Estonia, toți bărbații sunt obligați să efectueze serviciul militar, în timp ce în Danemarca, Letonia și Lituania, recrutarea se face prin tragere la sorți. Suedia recrutează un procent mic de tineri, pe baza diferitelor criterii, acordând prioritate celor care își exprimă dorința de a urma o pregătire militară.

Interesant este că în Suedia, Norvegia și Danemarca, femeile sunt, de asemenea, supuse recrutării. Polonia, temându-se de expansiunea Rusiei, planifică o pregătire militară pe scară largă pentru voluntari, începând din 2027.

În timp ce în unele țări, precum Spania, recrutarea poate provoca controverse, în Europa de Nord ideea de a apăra țara este profund înrădăcinată, iar mulți tineri sunt mândri să primească pregătire militară. Sondajele arată că în Finlanda și Suedia, aproximativ 65% din populație este pregătită să „lupte pentru țară”.

Aceste măsuri arată că Europa ia în serios provocările de securitate și își pregătește cetățenii să își apere interesele și valorile.