O cercetare realizată de Universitatea Politehnică din Valencia (UPV) și Universitatea Internațională din Valencia (VIU) concluzionează că dezinformarea a condiționat percepția publică în timpul recentelor evenimente. Conform raportului, trei din patru știri false au fost create în mod intenționat, iar 75% s-au răspândit prin intermediul rețelelor sociale, cum ar fi X, Instagram și WhatsApp.

Studiul, publicat în Revista Mediterránea de Comunicación, a analizat 185 de știri publicate între 28 octombrie și 17 noiembrie 2024, în cele mai importante mass-media naționale și locale. Au fost identificate 192 de informații false care au circulat în perioada critică.

Printre cele mai remarcabile cazuri de dezinformare, se numără știrea falsă despre parcarea centrului comercial Bonaire din Aldaia, unde se afirma în mod fals că sute de cadavre se află în vehicule scufundate. Această informație a fost preluată de influenceri și personalități media, având o mare rezonanță pe Instagram și TikTok.

De asemenea, au proliferat narațiuni conspiraționiste care acuzau guvernul că a distrus baraje „construite de francism” sau care acuzau AEMET că ascunde informații despre ploi.

„Majoritatea conținuturilor au avut o încărcătură emoțională puternică, menită să genereze indignare, teamă sau respingere față de instituții”, subliniază Germán Llorca. În unele cazuri, aceste falsuri au provenit chiar de la jurnaliști sau din emisiuni de televiziune.

Analiza relevă că 28% din informațiile false au provenit sau au fost difuzate din medii jurnalistice profesionale, ceea ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la filtrele editoriale în contexte de criză. Autorii subliniază, de asemenea, rolul unor mass-media care au contribuit la demontarea informațiilor false, precum și activitatea platformelor de verificare, cum ar fi Maldita.es, Newtral și VerificaRTVE.

Una dintre cele mai inovatoare contribuții ale studiului este aplicarea conceptului de diagonalism – o strategie de comunicare care, potrivit cercetătorilor, a fost deosebit de vizibilă în timpul crizei. Această abordare combină discursurile de extremă dreaptă cu mesaje asociate în mod tradițional cu stânga, cum ar fi critica puterii instituționale sau a elitelor.

Obiectivul a fost de a se conecta cu nemulțumirea cetățenilor din mai multe unghiuri ideologice și de a folosi incertitudinea pentru a consolida narațiunile de neîncredere. În timpul crizei, această strategie s-a tradus prin atacuri la adresa guvernului, organizațiilor științifice și ONG-urilor, cum ar fi Cáritas sau Crucea Roșie. „În situații de dezastru, discreditarea instituțiilor este folosită pentru a semăna haos informațional și a mobiliza politic anumite sectoare”, explică Alberto López-Carrión. În plus, algoritmii rețelelor sociale, care prioritizează conținutul cel mai viral, nu neapărat cel mai adevărat, au amplificat aceste mesaje, favorizând răspândirea lor rapidă.

Studiul se încheie cu un mesaj clar: este urgent să se consolideze alfabetizarea mediatică a cetățenilor, să se îmbunătățească mecanismele instituționale de răspuns la informații și să se solicite mai multă transparență și responsabilitate din partea platformelor digitale. Deși guvernul a activat profiluri oficiale pe rețelele de socializare pentru a combate dezinformarea, aceste eforturi au venit târziu și au avut o acoperire limitată. Cercetătorii recomandă protocoale flexibile de comunicare în situații de urgență, precum și alianțe mai eficiente între instituțiile publice, mass-media și organismele de verificare. „Combaterea știrilor false nu este doar o problemă de adevăr, ci și o problemă de sănătate publică și coeziune socială”, susțin López-Carrión și Llorca-Abad. Și avertizează: „Dacă nu se acționează cu hotărâre, următoarea urgență nu va fi doar climatică, ci și informațională”.