Mulți membri ai Generației Z (născuți aproximativ între 1997 și 2012) evită să ocupe funcții de conducere. Ei preferă un echilibru între viața profesională și cea personală, acordând prioritate sănătății mentale. Această tendință este susținută de studii realizate în diferite țări.

Una dintre principalele motive este dorința de a-și menține sănătatea mintală. Tinerii, care au crescut într-o epocă de incertitudine și stres, se străduiesc să evite supraîncărcarea la locul de muncă. Pentru ei, este important să aibă timp liber, să acorde atenție vieții personale și să mențină echilibrul între muncă și odihnă. În plus, Generația Z pune din ce în ce mai mult la îndoială modelul tradițional de avansare în carieră, în care succesul depinde direct de funcția deținută. Tinerii caută modalități alternative de auto-realizare, cum ar fi antreprenoriatul sau munca în companii care împărtășesc valorile lor.

Experții notează că schimbarea priorităților în Generația Z poate duce la schimbări în cultura corporativă. Companiile care doresc să atragă și să rețină tineri specialiști vor fi nevoite să se adapteze la noile cerințe: să ofere un program flexibil, posibilitatea de lucru la distanță, să acorde atenție sănătății mentale a angajaților și să creeze condiții pentru echilibrul dintre muncă și viața personală.

În concluzie, reticența reprezentanților Generației Z de a ocupa funcții de conducere nu este doar un capriciu, ci o reflectare a schimbării valorilor și priorităților. Tinerii aspiră la o viață armonioasă, în care munca este un mijloc de a atinge obiectivele personale, nu un scop în sine. Companiile care vor înțelege și accepta aceste schimbări vor putea concura cu succes pentru talentele noii generații.