În pragul învestirii noilor membri ai Curții Supreme de Justiție a Națiunii (SCJN) din Mexic, se ridică întrebarea cu privire la desfășurarea unei așa-zise ceremonii „tradiționale” de predare a simbolului puterii – bastoanele de comandă din partea reprezentanților popoarelor indigene. Această practică, care generează evaluări ambivalente, este analizată din perspectiva contextului său istoric și a potențialelor consecințe.

Articolul atrage atenția asupra faptului că predarea bastonului de comandă reprezentanților puterii de stat contravine sensului inițial al acestui simbol, care denotă autonomia și autoguvernarea popoarelor indigene. Autorul subliniază că pentru multe comunități, acest act este perceput ca o încălcare a tradițiilor și drepturilor lor.

Ceremonia, programată pentru 1 septembrie 2025, ridică întrebări cu privire la autenticitatea sa, deoarece este organizată pentru prima dată pentru membrii Curții Supreme. Autorul indică o tendință de simplificare și politizare a ritualurilor popoarelor indigene, când ritualul este transformat într-un instrument pentru obținerea legitimității.

Criticii observă că astfel de ceremonii pot fi percepute ca o manifestare a rasismului și a lipsei de înțelegere a diferențelor dintre diferite culturi indigene. Autorul subliniază, de asemenea, că instituțiile de stat folosesc adesea versiuni simplificate ale ritualurilor, ignorând sensul lor profund și contextul.

Articolul ridică întrebări despre faptul dacă opinia specialiștilor în practici spirituale ale popoarelor indigene este luată în considerare la organizarea unor astfel de ceremonii. Se subliniază că ritualurile reale necesită pregătire, respectarea anumitor etape și participarea tuturor părților interesate.

În concluzie, autorul avertizează împotriva transformării ritualurilor popoarelor indigene într-un spectacol politic, lipsit de semnificația lor reală. Este important să ne amintim de complexitatea și diversitatea culturilor, precum și de necesitatea respectării tradițiilor popoarelor indigene.