În Spania, relațiile dintre angajați și angajatori sunt tensionate din cauza incertitudinii cu privire la o serie de modificări importante ale legislației muncii. Reformele discutate, cum ar fi reducerea săptămânii de lucru, modificările pentru lucrătorii independenți și statutul stagiilor, provoacă îngrijorare și necesită o reglementare rapidă.

Proiectul de lege privind reducerea săptămânii de lucru la 37,5 ore pe săptămână, prezentat de o serie de forțe politice, va fi primul test major pentru actualul guvern. Lipsa sprijinului necesar pentru adoptarea acestui proiect de lege cheie ridică îngrijorări cu privire la soarta sa viitoare. În plus, sunt în curs de examinare chestiuni privind noile contribuții pentru lucrătorii independenți, creșterea salariului minim, precum și modificări în ceea ce privește pensionarea anticipată și munca funcționarilor publici.

Incertitudinea în cadrul legal generează îngrijorare în rândul lucrătorilor, care se tem de creșterea costurilor asociate cu reformele viitoare. Angajatorii, la rândul lor, avertizează asupra impactului negativ asupra investițiilor și a activității de producție. Potrivit CEOE, normele de muncă controversate au un impact semnificativ asupra activității de investiții a companiilor și pot afecta, de asemenea, fluxul de investiții străine în țară.

Una dintre cele mai controversate probleme este reducerea săptămânii de lucru. Vicepreședintele și ministrul muncii din Spania, Yolanda Díaz, a încercat să accelereze adoptarea proiectului de lege privind reducerea săptămânii de lucru, dar s-a confruntat cu dificultăți. Proiectul de lege prevede reducerea duratei maxime a săptămânii de lucru de la 40 la 37,5 ore fără reducerea salariului. Dacă amendamentele propuse vor fi adoptate, proiectul de lege va fi respins, iar guvernul va trebui să înceapă procesul de la zero.

În plus, se intenționează să se consolideze controlul asupra înregistrării timpului de lucru, inclusiv utilizarea obligatorie a instrumentelor digitale și interacțiunea cu inspecția muncii. În același timp, incertitudinea cu privire la reducerea săptămânii de lucru afectează negativ încheierea contractelor colective, deoarece companiile nu sunt sigure de consecințele noilor norme.

O altă problemă importantă este reglementarea statutului stagiarilor, care a provocat dezacorduri între Ministerul Muncii și sindicate. Ministerul intenționează să reglementeze practica, stabilind numărul maxim de ore de lucru, compensarea obligatorie a cheltuielilor și limitarea ponderii stagiilor în companii. Cu toate acestea, această problemă rămâne deschisă.

De asemenea, este planificată o creștere a salariului minim, care în prezent este de 1184 de euro pe lună. Guvernul intenționează să discute problema creșterii salariului minim la 60% din salariul mediu în țară. Reprezentanții de afaceri și-au exprimat dezacordul cu această propunere, în timp ce sindicatele au susținut-o. Dacă nu se ajunge la un acord, guvernul poate decide să crească salariul minim prin emiterea unui act normativ.

În plus, este planificată o discuție cu privire la noile contribuții pentru lucrătorii independenți, care vor determina contribuțiile sociale din 2026 până în 2028. În prezent, pozițiile diferitelor asociații de lucrători independenți diverg, ceea ce face dificilă ajungerea la un acord. Dacă nu se ajunge la un acord, guvernul poate prelungi contribuțiile actuale.

Se propune reglementarea pensionării flexibile. Lucrătorii care s-au pensionat deja vor putea reveni la muncă cu condiția muncii cu fracțiune de normă și să primească o parte din pensie, precum și beneficii suplimentare. Cu toate acestea, nu este încă clar dacă această schemă va îmbunătăți baza pentru calcularea pensiei sau va acumula contribuții suplimentare.

Toate aceste măsuri provoacă dezacorduri între părți, sindicatele le susțin, iar afacerile le critică. Afacerile avertizează cu privire la consecințele negative pentru companii, în special pentru cele mici și mijlocii.