Ronnie Ramírez, un mexican-american, folosește moda pentru a spune povești pe care mulți nu le cunosc. La 29 de ani, acest tânăr designer a transformat hainele sale într-o arhivă vie. Tricoul său este dedicat Programului Bracero – un acord bilateral între Mexic și Statele Unite, care, din 1942 până în 1964, a permis milioane de muncitori mexicani să traverseze granița pentru a lucra pe ferme și căi ferate după cel de-al Doilea Război Mondial.

Designul tricoului nu este doar estetic, ci și istoric. Pe spate se află un afiș original din anii '40, folosit pe câmpuri: „În 1942, confruntându-se cu o criză de forță de muncă, Statele Unite s-au adresat Mexicului pentru ajutor. Astfel s-a născut Programul Bracero”. Pe față, o tatuare în stil chicano din aceeași perioadă, cu cuvântul „BRACEROS”, evocând memoria culturală a unei întregi generații.

Primul lot de tricouri s-a epuizat în mai puțin de două zile. 250 de tricouri la 35 de dolari fiecare. „Este povestea poporului meu, a prietenilor și familiei mele”, spune Ramírez, un mexican-american de generația a șasea. Deși nu mai are rude directe în Mexic, bunicul său a lucrat pe câmpurile din Los Angeles înainte de a înființa o afacere în Orange County. Tatăl său a fost creditor, unchii săi au deținut saloane. Spiritul antreprenorial, explică el, a fost întotdeauna prezent în familia sa de când s-au stabilit în Statele Unite.

Cu toate acestea, nu toată munca a fost demnă. Ramírez știe asta și repetă din studioul său din Orange County, California: „Mulți au murit la traversarea frontierei. Mulți nu au fost niciodată înregistrați oficial”. Odată cu acordul diplomatic care a facilitat transferul masiv de muncitori, a apărut și imigrația ilegală. S-au născut cuvinte care încă dor.

Astăzi, Ramírez leagă trecutul de prezent, marcat de persecuție. „Muncitorii care odată au salvat economia Statelor Unite sunt astăzi persecutați, adesea în aceleași locuri de muncă pe care majoritatea nu le dorește. Să ne amintim de braceros este mai important ca niciodată”, afirmă el.

Marca sa Colorblind a atras atenția companiei Rizos Curls, fondată de mexicană Julissa Prado. În Orange County, Ramírez a organizat un eveniment cu alți designeri locali pentru a promova colaborarea și sprijinul comunitar. „Îmi place să cred că hainele îi unesc pe cei care cunosc istoria și pe cei care încă nu o cunosc”, spune el.

O parte din veniturile din colecțiile sale au fost destinate sprijinirii familiilor afectate de deportări. Colorblind a fost inițial un experiment, dar a găsit rapid propriul stil: fotografii de 35 mm, estetică retro și dorința de a recupera o istorie care nu se găsește în cărți. Hainele sale au susținut, de asemenea, diverse mișcări: de la Black Lives Matter la lupta pentru drepturile comunităților din California. „Tricourile sunt ca un panou publicitar”, explică el. „Un mesaj care merge cu tine, care poate deschide întrebări și genera schimbări”.

Tricourile Colorblind au călătorit în mai multe locuri decât mulți dintre personajele pe care le înfățișează. Ele au trecut granițe, de la California la New York, de la Los Angeles la Mexic, de la Irlanda la Madrid. Sunt purtate de descendenți de braceros, tineri de prima generație, afro-americani, asiatici și albi care nu au auzit niciodată de program. „Sper că va inspira schimbări pozitive și că mai mulți oameni vor recunoaște istoria celor care au fost înaintea noastră”, spune Ronnie Ramírez.