Xavier Lleonart (Barcelona, 58 de ani), secretarul general al sindicatului Metges de Catalunya, nu este convins de majoritatea propunerilor pe care consiliera de Sănătate a Generalitati, Olga Pané, le-a prezentat într-un interviu pentru Джерело новини.

El susține că sistemul sanitar este „mai rău” decât înainte de pandemie și că, în ciuda validării, acum un an și jumătate, a unei noi convenții colective pentru personalul sanitar din Institutul Catalan de Sănătate (ICS), compania publică de servicii medicale, condițiile de muncă ale medicilor încă trebuie îmbunătățite.

Întrebare: Sistemul sanitar este mai bun acum decât înainte de pandemie?

Răspuns: Nu. Este mai rău. Pandemia nu a ajutat la îmbunătățirea absolut a nimic. Nu știm să reacționăm adecvat la această criză demografică medicală.

Î: Au fost încorporați mulți profesioniști, salariile au crescut...

R: Dar nu au intrat mai mulți medici [între 2019 și 2023, numărul medicilor a crescut cu 14,17%, iar totalul profesioniștilor cu 22%, conform raportului ICS]. Teoreticienii sustenabilității vor trebui să explice creșterea enormă a cheltuielilor salariale când nu avem rezultate mai bune datorită diversificării profilurilor profesionale. Medicul este singurul profil profesional care rezolvă practic toate solicitările populației, dar se diversifică în alte profiluri care rezolvă mult mai puțin.

Î: Dar nu există mai mulți medici disponibili pe piață.

R: Este fals. Nu există mai mulți profesioniști dispuși să lucreze în condițiile oferite de sistemul național de sănătate.

Î: Ați semnat ultima convenție colectivă a ICS acum un an și jumătate. Când veți fi bine remunerați?

R: Când vom fi la nivelul colegilor noștri din restul Europei.

Î: Europa are salarii mai mari în majoritatea sectoarelor.

R: Remunerația medicilor din Catalonia nu rezistă comparației pe baza salariului minim și a celui al medicului profesionist.

Î: Cât ar trebui să câștige un medic în Catalonia?

R: Suficient pentru a nu avea nevoie nici să lucreze în mai multe locuri, nici să plece în străinătate.

Î: Și cât înseamnă asta?

R: Ei bine... A vorbi despre o cifră concretă... nu este doar...

Î: Ați semnat o cifră stipulată în ultima convenție. De ce ați făcut-o dacă nu vi se pare corectă?

R: Am semnat avertizând că nu este suficient și că este convenția cea mai puțin rea. Remunerația unui medic nu este doar bani. Sunt și alte beneficii. Aici trebuie să cerșim companiilor farmaceutice să ne plătească formarea; și în orice centru, o gardă într-o sâmbătă seara se plătește poate cu 36 de euro pe oră.

Imagine cu Xavier Lleonart.

Î: Spitalele oferă mai mult decât atât.

R: Este prețul de convenție al sectorului. Pot exista centre care plătesc puțin mai mult prin acorduri particulare, dar sunt 36 de euro pe oră în medie. Apoi vine o asigurare privată care oferă 60 de euro pe oră pentru asistență telefonică de acasă.

Î: Ar trebui să existe exclusivitatea lucrătorilor publici?

R: Nu cred în interdicții, ci în seducții. Sistemul public ar trebui să-și seducă profesioniștii astfel încât să nu vrea să meargă la privat.

Î: Unde sunt necesare cele mai urgente reforme?

R: Peste tot, dar ar fi corect să ne concentrăm inițial pe asistența primară. Acum au dublul responsabilităților. De exemplu, pentru a nu supraîncărca vizitele la dermatologie, trebuie să facă dermatoscopii și să fotografieze leziunile.

Î: Departamentul va susține că este pentru a evita saturarea specialiștilor.

R: Dar nu dotați asistența primară cu resurse. Ultima glumă este că asistența socio-sanitară în centrele rezidențiale trebuie să fie suportată de CAP-uri (Centre de Asistență Primară) și nu li se alocă buget. Un centru are aceiași medici și aceleași asistente, dar cu o populație mai îmbătrânită și extinsă.

Î: Cairos propune mai multe soluții pentru debirocratizarea consultațiilor.

R: Sunt propuneri care se află la limita legalității. Un funcționar administrativ din sănătate poate accesa istoricul medical?

Î: Credeți că ar trebui să aibă acces la istoric?

R: Eu spun că nu pot accesa conform legii. Dacă se dorește să se permită accesul, ar trebui reformată legea, dar ar trebui discutat înainte pentru a regândi în ce condiții se poate face. Nu se pot improviza idei și atribui responsabilități care nu corespund unor persoane care nu sunt abilitate pentru asta.

Î: Sunteți în favoarea automatizării unor concedii medicale?

R: Concediul medical este o procedură care necesită semnătura medicului. Responsabilitatea acestui proces, atât la emitere, cât și la reînnoire, este a lui. Dacă decidem că revizuirea acestui concediu nu mai trebuie făcută de medic, să legiferăm ca să nu fie așa. Dar nu este corect să-i spui medicului că acest proces de reînnoire a concediului nu mai trebuie să-l vadă când el îl semnează în continuare.

Î: Ce propuneți?

R: Să-l semneze cine îl revizuiește, dar nu medicul. Responsabilitatea rămâne asupra medicului, dar el nu vede pacientul? Acest lucru nu este congruent. Este nevoie de o revizuire profundă. Există un proiect la Ministerul Sănătății ca incapacitățile de două sau trei zile să fie un proces autoresponsabil al pacientului și mi se pare fantastic. Când vine un pacient cu diaree, nu aștepți să facă diaree pentru a constata că așa este. Semnezi concediul pentru că îl crezi pe pacient.

Î: Vi se pare interesantă ideea de a plăti în funcție de numărul de pacienți sau de volumul de muncă?

R: În Regatul Unit a fost un eșec. S-a încercat în urgențe și nimeni nu voia să vadă pacientul bătrân și complicat. Ocupa mult mai mult timp decât pacienții tineri. Este o greșeală să continuăm să tratăm sănătatea cu un criteriu de fabrică de cârnați. Aici se vorbește despre plata pe volum. Și asta face sectorul privat. Unde merge pacientul complex? La public, pentru că nu este productiv.

Î: Este fezabil ca asistența primară să consulte în 48 de ore?

R: Trebuie să fie fezabil, dar lipsesc resurse.

Î: De ce medicii nu vor să facă gărzi?

R: Există o schimbare generațională. Am normalizat faptul că asistența continuă 24/7 trebuie făcută cu suprasolicitarea medicului. Nimeni nu s-a gândit că asistența 24/7 poate fi făcută de un profesionist dedicat doar acestui lucru.

Î: 56% dintre noii profesioniști vin din afara UE. Vă îngrijorează?

R: Da, și foarte mult. Prioritizăm cantitatea în detrimentul calității. Acoperim găuri cu persoane despre care administrației îi pasă foarte puțin dacă sunt bine pregătite.

Î: Revendicați A1+ pentru că asistentele cer A1?

R: Nu, vine de departe. Planul Bologna nu recunoștea meritul și formarea medicală și s-a închis greșit. Asistentele au dreptul de a fi A1, dar noi am spus încă de atunci că formarea noastră este diferită și că are mai multe credite.