Nu toată lumea poate zâmbi pe vreme rea. Aproximativ una din 20 de persoane dezvoltă o tulburare afectivă sezonieră (TAS) în fața condițiilor meteorologice adverse prelungite. Aceasta este un tip de depresie care apare de obicei toamna și iarna. Simptomele sunt ușoare și familiare: creșterea apetitului și poftă de carbohidrați, dorința de a dormi mai multe ore, dificultăți de a se trezi dimineața și senzație de epuizare la locul de muncă. Așadar, dacă în aceste zile îți este greu să te comporți ca un adult funcțional, amintește-ți: nu ești tu, e ploaia.

Vremea rea ne afectează starea de spirit, dar această influență nu trebuie să fie gravă sau să aibă consecințe clinice. Un studiu realizat în Elveția între 2014 și 2024 a corelat precipitațiile cu internările în spital pentru tulburări mintale. Nu s-a găsit o relație clară între cele două fenomene.

Vremea rea deprimă, dar nu atât de mult, așa că poate că locul potrivit pentru a lua pulsul nu sunt spitalele, ci rețelele sociale, acolo unde oamenii merg să se descarce când sunt supărați sau triști. Asta a făcut o echipă interdisciplinară în 2014, care a colectat mii de mesaje postate pe Twitter și le-a corelat cu vremea de afară când și unde au fost scrise. Rezultatele au confirmat ipotezele preexistente. S-a stabilit o relație evidentă între zăpadă și stări depresive. Influența altor factori meteorologici a fost mai puțin clară, dar s-a constatat că o temperatură medie mai ridicată tinde să amelioreze depresia, iar precipitațiile o pot agrava. Asta până la un anumit punct, deoarece un exces de căldură a fost asociat cu o exprimare mai mare a furiei.

În psihologie, se crede că vremea influențează într-un fel starea de spirit a oamenilor, dar de zeci de ani se dezbate modul exact în care se corelează aceste lucruri. Unele fenomene, cum ar fi căldura extremă, s-au dovedit a avea un efect clar asupra comportamentului nostru, cu o creștere a sinuciderilor și a agresiunilor în timpul valurilor de căldură. Cu toate acestea, efectul ploii prelungite și al vremii rele este mai puțin evident și abia în ultimii ani a început să i se acorde atenție.

“O expunere mai mică la soare este asociată cu niveluri mai ridicate de stres psihosocial, ceea ce poate afecta negativ sănătatea și starea generală de bine”, explică Dominic Royé, cercetător în biometeorologie și geografia sănătății la CSIC. Lumina ajută la reglarea ritmului circadian, esențial pentru menținerea unui ciclu sănătos somn-veghe și “alterarea acestui ritm poate provoca tulburări de somn și poate afecta sănătatea mentală generală”.

Lipsa luminii solare scade, de asemenea, producția de serotonină, un neurotransmițător legat de fericire și starea de bine. Cu mai puțină lumină, dimpotrivă, corpul tinde să producă mai multă melatonină, un hormon care reglează somnul. În plus, mai puține ore de lumină și o pluviozitate mai mare reduc activitatea socială a oamenilor, îi fac să se izoleze în casă, iar acest lucru are un efect evident asupra stării de spirit.

Royé recunoaște că “în termeni psihologici, vremea poate influența starea de spirit”, dar nuanțează că acesta este un lucru subiectiv, “și variază semnificativ de la un individ la altul”. Tulburarea afectivă sezonieră nu afectează pe toată lumea în egală măsură: este mai frecventă la femei, printre cei care locuiesc în locuri unde sunt mai puține ore de lumină iarna și la persoanele cu depresie preexistentă sau tulburare bipolară. Vestea bună este că este trecătoare prin definiție.

O analiză a Institutului de Virginia pentru Genetica Psihiatrică și a Comportamentului a corelat timpul petrecut în aer liber și vremea însorită cu o “stare de spirit mai bună, o memorie mai bună și un stil cognitiv mai larg”. Aceste efecte au fost evidente, mai ales, la venirea primăverii și s-au diminuat cu trecerea săptămânilor. Motivul este că oamenii au fost privați de efectele pozitive ale vremii însorite în timpul iernii. Adică, ploaia prezentă îmbunătățește efectele soarelui viitor.