Exilul invizibil al MS-13 în Mexic: Refugiul de Bukele

Exilul invizibil al MS-13 în Mexic: Refugiul de Bukele

În câteva cuvinte

Articolul descrie cum Mexicul a devenit un refugiu pentru membrii bandei MS-13 din El Salvador, care fug de represiunea intensă sub regimul de excepție impus de președintele Nayib Bukele. Folosind rutele migranților, aceștia ajung în orașe precum Tapachula, unde încearcă fie să ducă o viață discretă, ascunzându-și identitatea și tatuajele, fie să se integreze în peisajul criminal local, dominat de cartelurile de droguri mexicane. Textul subliniază prezența istorică a MS-13 în Mexic, inclusiv legăturile cu carteluri precum Los Zetas și Sinaloa, dar și presiunea crescândă din partea autorităților mexicane, evidențiată prin arestări recente ale unor lideri importanți. Mulți foști gangsteri trăiesc acum în condiții precare, unii devenind ei înșiși victime ale extorcării.


Într-o după-amiază călduroasă de la mijlocul lunii martie

Într-o după-amiază călduroasă de la mijlocul lunii martie, Largo merge cu o mică pungă neagră în mâini. Silueta sa înaltă și subțire se leagănă cu bucuria unui copil care poartă o jucărie nouă. Dar Largo nu este un copil. Este un membru de 30 de ani al bandei Mara Salvatrucha 13. Și ceea ce ține în mâini nu este o jucărie, ci ace noi și cerneală pentru tatuat.

Largo este fugar din El Salvador și se ascunde de câțiva ani în orașul Tapachula, în statul sudic Chiapas, Mexic. A lăsat în urmă viața de gangster și acum încearcă să treacă neobservat ca tatuator.

Largo a găsit în acest oraș de frontieră inospitalier un loc unde să supraviețuiască, să se ascundă și să-și refacă viața departe de închisorile salvadoriene care îi cer socoteală. La fel ca el, sute de membri ai bandelor MS-13 și Barrio 18 au ajuns aici în ultimii trei ani, după ce Guvernul președintelui Nayib Bukele a început persecuția împotriva bandelor: regimul de excepție.

Deși MS-13 și Barrio 18 sunt prezente în Mexic de peste două decenii, represiunea lui Bukele începută în 2022 a provocat un exod către această țară, precum și către Honduras, Guatemala, Statele Unite și chiar țări din Europa. Gangsterii au folosit aceleași rute deja stabilite de diaspora salvadoriană care timp de decenii a fugit de ei și au profitat de aceleași căi.

Membri ai bandelor salvadoriene “Mara Salvatrucha MS” și “Mara Barrio 18” în închisoarea din Quezaltepeque, departamentul La Libertad, El Salvador, în martie 2022. (Imagine ilustrativă)

De aceea, Largo este fericit acum. A obținut materie primă pentru a-și câștiga existența discret. Au rămas în urmă zilele în care era un om puternic care trăia din extorcarea micilor comercianți din cartierul său din San Salvador. Aici trăiește într-un ecosistem criminal cu “animale” mult mai mari decât banda sa. Aici guvernează cartelurile drogurilor. Specific, cartelul Sinaloa și cartelul Jalisco Noua Generație. Și Largo știe asta.

—„Cu asta pot câștiga vreo 500 de pesos (aproximativ 25 de dolari) cu un tatuaj. Nu vrei să-ți fac și ție unul?” — întreabă Largo.

Regimul de excepție a început pe 27 martie 2022, când Bukele era la putere de aproape trei ani. Ceea ce s-a crezut a fi o măsură excepțională a fost reînnoit deja de 36 de ori și s-a stabilit ca normă. Măsura a început după un masacru care a lăsat 87 de persoane ucise într-un weekend, în urma ruperii negocierilor secrete dintre guvern și bande, care mențineau cifrele omuciderilor la niveluri istoric scăzute.

De atunci, Bukele a ordonat poliției și armatei să captureze pe oricine mirosea a bandă. Și a reușit: până în prezent a capturat peste 85.000 de persoane, printre care mii de nevinovați a căror singură vină era că trăiau într-o comunitate sub control criminal, potrivit denunțurilor organizațiilor civile și comunității internaționale.

„Să nu te retragi”

Acum opt luni, Largo nu se ocupa cu tatuajele. Lucra ca ospătar într-un restaurant pe malul mării în Puerto Madero, una dintre principalele plaje din Tapachula. A ajuns la sfârșitul anului 2022. Acolo servea clienții cu agilitate și, pe lângă salariul de 200 de pesos pe zi, mai câștiga și câte un bacșiș.

Era un ospătar atât de bun încât, spune el, un client i-a oferit un nou loc de muncă. Îl amintește ca pe un bărbat gras, cu început de chelie și accent de fermier. I-a spus că îl vede tânăr și energic și i-a oferit să aibă grijă de ferma sa la câțiva kilometri distanță. Timp de două luni, Largo a menținut-o curată și, de fiecare dată când venea patronul cu prietenii săi, se asigura că paharele lor erau pline și bine răcite.

Dar într-o noapte a văzut bărci din care niște bărbați descărcau pachete și le ascundeau în casa de pe plajă. Patronul s-a apropiat de el și i-a spus: „Aici știi deja cu ce ne ocupăm, așa că să nu te retragi”. În zori, Largo a fugit de la fermă și s-a mutat în centrul orașului.

—„Problema e că dacă mă bag cu ei, ori mă omoară, ori mă prind. Și nu vreau niciuna dintre astea două. Dacă mă prind, mă trimit în El Salvador, la CECOT (megapușcăria lui Bukele). Și dacă mă omoară, păi, s-a terminat totul” — spune el.

Majoritatea membrilor bandelor care au fugit din El Salvador, la fel ca Largo, trăiesc acum în cartiere marginale, fără acte și ascunzându-și tatuajele. Largo și le-a acoperit pe ale sale și spune că i-a ajutat și pe alții să le acopere cu tatuaje artistice.

—„Înainte, să porți literele (MS) era o mare mândrie. Acum cel mai bine e să le acoperi ca să nu cauți probleme.”

Dar nu toți își încheie viața criminală. Mulți se dedică traficului de droguri la scară mică sau asasinatelor la comandă în serviciul cartelurilor. Acum în Mexic există membri ai bandelor, nu bande organizate ca în El Salvador. Dar nu a fost întotdeauna așa.

Conexiuni și scenarii transnaționale ale bandelor

Prezența MS-13 în Mexic nu este nouă. Cel puțin de la începutul anilor 2000 se aflau deja pe ruta migranților, în principal în Tapachula. Timp de câțiva ani, au controlat o porțiune a rutei trenului cunoscut sub numele de “La Bestia”, pe care călătoresc mii de migranți care intenționează să ajungă în Statele Unite. Activiști, cetățeni din Tapachula și membri veterani ai bandelor asigură că Mara extorca migranții când erau în tren, iar pe cei care nu plăteau îi aruncau pe șine. Mulți dintre ei au fost mutilați, iar alții au murit. Această putere a durat cel puțin până în 2005, când uraganul Stan a distrus o parte din șinele de tren din zona Tapachula.

Cu toate acestea, în al doilea deceniu al acestui secol, MS-13 și-a consolidat prezența creând așa-numitul „Program Mexic”, un ansamblu de celule sub un control unic în cadrul bandei. Crearea acestui program nu a fost întâmplătoare.

Potrivit a patru rapoarte de informații ale Poliției Naționale Civile (PNC) obținute de Джерело новини, în 2013 MS-13 a decis să creeze programul ca un fel de cartier general pentru a exila mai mulți dintre liderii săi în fața iminentei rupturi a armistițiului pe care îl mențineau cu guvernul fostului președinte Mauricio Funes. Rapoartele detaliază că, pe lângă extinderea puterii în afara teritoriului, banda căuta să intensifice traficul de droguri și arme, stabilind conexiuni cu carteluri mexicane precum Los Zetas și Cartelul Sinaloa.

Aceleași rapoarte indică faptul că atunci au fost trimiși mai mulți membri ai bandei pentru a conduce programul, avându-l în frunte pe Francisco Javier Román Bardales, alias “Veterano de Tribus”, și ca principali locotenenți pe Jorge Alexander de la Cruz, alias “Cruguer de Peatonales”, și Marlon Antonio Menjívar Portillo, alias “Mary Jane”. Cu timpul, conducerea din Mexic s-a extins, la fel ca și numărul soldaților săi.

Unul dintre documentele confidențiale, elaborat de Divizia de Analiză și Producție de Informații în 2019, conține o serie de evenimente documentate despre activitățile bandei legate de alte structuri criminale din regiune. De exemplu, între iunie 2015 și mai 2018, banda a primit antrenament militar și cursuri de lunetist de la membri Kaibiles guatemalezi legați de crima organizată, precum și de la foști militari aparținând cartelului Los Zetas. În plus, au alocat 600.000 de dolari pentru a cumpăra arme de la aceștia din urmă.

O operațiune fiscală numită “Operațiunea Jaque”, executată în 2016, documentează, de asemenea, cel puțin o întâlnire a liderilor MS-13 din Programul Mexic cu reprezentanți ai Cartelului Sinaloa, printre care se presupune că s-ar fi aflat și Joaquín “El Chapo” Guzmán, acum închis în Statele Unite.

Un alt raport al Centrului Antipandillas Transnațional (CAT) indică faptul că, până în 2022, MS-13 avea prezență în șapte state din Mexic: Chiapas, Tabasco, Veracruz, Tamaulipas, Statul Mexic, Guanajuato și San Luis Potosí. Aceleași autorități detaliază că MS-13 a decis să se ascundă în Mexic deoarece principala problemă în această țară sunt cartelurile, în timp ce bandele sunt considerate un rău mai mic.

În ultimii ani, însă, autoritățile mexicane au intensificat arestările membrilor bandelor. Numai între martie 2022 și martie 2025 au fost arestați 42 de membri ai MS-13 pe teritoriul mexican, potrivit unei numărători realizate de Джерело новини.

Printre cei arestați se numără nume grele, precum Élmer Canales Rivera, alias “El Crook de Hollywood”. Crook era căutat de Statele Unite din 2022, deoarece se presupunea că trebuia să execute o condamnare în El Salvador. Cu toate acestea, a fost arestat pe 9 noiembrie 2023, presupus în Tapachula. O investigație jurnalistică a El Faro a indicat că liderul bandei a fost eliberat de Guvernul Bukele ca parte a unui pact anterior instituirii regimului de excepție.

Alți lideri ai conducerii MS-13 arestați recent în Mexic sunt José Wilfredo Ayala, alias “El Indio de Hollywood”, de asemenea cerut pentru extrădare de Statele Unite și capturat pe 19 aprilie 2023, și Francisco Javier Román Bardales, “El Veterano”, liderul Programului Mexic, capturat pe 17 martie anul acesta.

Nu există o cifră exactă a câți membri ai bandelor au intrat în Mexic de la începutul regimului de excepție. La mijlocul anului 2022, autoritățile din Tapachula au alertat doar asupra unei creșteri, fără a oferi mai multe detalii.

În timp ce își curăță vechea mașină de tatuat, Largo își amintește vremurile în care era un puternic membru al bandei.

—„Înainte, îți spun, controlam toată țara. Oamenilor le era foarte frică de noi, înțelegi? Dar acum, aici, trebuie să știi cum să trăiești. Totul a rămas în urmă. Acum polițiștii municipali mă extorchează pe mine. Am trecut de la a fi extorsionatorul, la a fi cel extorcat.”

Read in other languages

Про автора

Elena este o jurnalistă specializată în cultură și artă. Articolele ei se remarcă prin stilul rafinat și înțelegerea profundă a proceselor artistice.