Trump ridică zidul vamal împotriva lumii

Trump ridică zidul vamal împotriva lumii

În câteva cuvinte

Donald Trump intenționează să impună taxe vamale semnificative, potențial peste 20%, numite «taxe reciproce», declanșând temeri privind un război comercial global și consecințe economice negative pentru SUA și partenerii săi precum Canada, Mexic și UE. Implementarea și detaliile exacte rămân incerte.


Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat marți în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă: «Taxele vamale sunt un impozit pe lista ta de cumpărături», se poate citi săptămâna aceasta pe străzile din Washington în anunțuri plătite de Canada. Televiziunile difuzează mesaje de la Toyota în care compania japoneză subliniază cât de americană este.

Hărțuielile au început deja, dar declarația de război comercial este așteptată miercuri în Grădina de Trandafiri a Casei Albe, într-un act solemn pe care președintele Statelor Unite îl numește grandilocvent «Ziua Eliberării». Donald Trump va ridica un zid împotriva importurilor cu taxe vamale care par să depășească o medie de 20%, deși detaliile finale nu au fost comunicate.

Trump a spus deja într-un miting că 5 noiembrie, ziua alegerilor prezidențiale, este «Ziua Eliberării». «Pentru cetățenii americani, 20 ianuarie 2025 este Ziua Eliberării», a proclamat apoi în discursul său de învestitură, deci aceasta este cel puțin a treia «Ziua Eliberării» în șase luni. Ca și în cele două ocazii anterioare, lumea privește spre Washington cu sufletul la gură.

Președintele a promis pentru această miercuri ceea ce numește impropriu «taxe vamale reciproce». Teoretic, scopul este de a pedepsi țările care impun SUA taxe vamale mai mari decât cele pe care le suportă în prima putere mondială. În practică, Trump îi are în vizor pe cei care vând în SUA mai mult decât cumpără de acolo.

Ultima dată când Washingtonul a inițiat un val protecționist relativ comparabil a fost acum aproape un secol, cu tarifele Smoot-Hawley din 1930, iar rezultatul a fost dezastruos. Războiul comercial a contribuit la agravarea Marii Depresiuni, iar taxele vamale generalizate au fost discreditate. Trump face referire chiar mai departe în timp, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, ca exemplu de perioadă în care economia americană a crescut puternic în ciuda tarifelor sale ridicate. Economiștii subliniază că, în prezent, țara care practică o politică comercială de substituire a importurilor cea mai asemănătoare cu cea pe care pare să o susțină Trump este India.

Liderul republican aspiră să transforme taxele vamale într-o sursă relevantă permanentă de venituri și să stimuleze producția națională penalizând-o pe cea străină. Ambele obiective sunt oarecum incompatibile: pentru a exista venituri mari, trebuie să continue să existe multe importuri, iar dacă există multe importuri, înseamnă că nu au fost înlocuite cu producție națională. Cvadratură cercului este completată de cei care spun că ajustarea cursului de schimb va face ca produsele să nu se scumpească pentru americani (dar, în acest caz, nu ar stimula substituirea importurilor).

Deocamdată, anunțurile și măsurile lui Trump au încetinit economia SUA. Perspectivele de creștere s-au deteriorat, crescând riscul unei recesiuni, în timp ce așteptările inflaționiste au crescut vertiginos, complicând foaia de parcurs a Rezervei Federale.

În 2019, în timpul primului război comercial al lui Trump, de anvergură mult mai mică, Rezerva Federală a concluzionat că impactul incertitudinii asupra încetinirii investițiilor și angajărilor a fost mai mare decât efectul direct al tarifelor. De data aceasta, incertitudinea este mai mare, având în vedere comportamentul erratic al președintelui și implementarea haotică a măsurilor sale.

Muncitori ambalează avocado pentru export în Peribán (Mexic). Războiul comercial va afecta creșterea globală, cu recesiuni aproape garantate pentru Mexic și Canada și, cel puțin, o stagnare în Uniunea Europeană. Piețele au resimțit lovitura în avans. Investitorii s-au refugiat în aur. Anunțurile de miercuri se vor face începând cu ora 16:00 în Washington, ora 23:00 în România, după închiderea Wall Street.

Războiul comercial presupune trecerea de la un sistem de comerț global bazat pe reguli la unul construit pe înțelegeri. Problema este că Trump nu respectă nici acordurile pe care le semnează. În primul său mandat, a negociat Tratatul dintre Mexic, SUA și Canada (TMEC), pe care l-a lăudat fără rezerve și pe care acum l-a dinamitat fără menajamente.

Casa Albă a discutat până în ultimul moment detaliile a ceea ce va anunța miercuri. Nu există criterii obiective pentru a penaliza importurile din anumite țări sau altele. Decizia depinde în ultimă instanță de capriciul lui Trump, un președinte care a adoptat o derivă autoritară pentru a guverna prin decret dincolo de atribuțiile sale constituționale.

În ultimele zile, Trump a spus că va fi «binevoitor» cu taxele sale vamale, dar președintele SUA este obișnuit să conviețuiască permanent cu minciuna. Unul dintre consilierii săi de seamă în materie, Peter Navarro, a semnalat la sfârșitul săptămânii că Guvernul se așteaptă să încaseze 600 de miliarde de dolari anual din taxe vamale. Având în vedere că importurile SUA au fost de 3,3 trilioane de dolari în 2024 și că taxele vamale ar trebui să le reducă, această cifră ar fi realizabilă doar cu taxe vamale medii de peste 20%. Un scenariu maxim vehiculat de Bloomberg le ridică la 35%, de la 2,4% cât erau în 2024.

Poate că răspunsul nici măcar nu va fi cunoscut miercuri. Ideea este de a anunța o taxă vamală aplicabilă fiecărei țări (sau fiecărui bloc comercial, deși nici acest aspect nu este clar). Se presupune că această taxă «reciprocă» va condensa într-o singură cifră toate măsurile protecționiste ale fiecărei țări, inclusiv tarifele și barierele netarifare, fie ele fiscale, de reglementare sau monetare. Trump consideră fără fundament impozitele pe valoarea adăugată ca fiind o măsură protecționistă, ceea ce condiționează deja, de exemplu, taxele vamale pentru UE.

Nu este pe deplin clar nici când se vor aplica noile taxe vamale. «Am înțeles că anunțul privind taxele vamale va veni mâine. Vor intra în vigoare imediat, iar președintele a sugerat acest lucru de ceva timp», a declarat marți purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, dar frecvent faptele ajung să o contrazică. Unii membri ai Cabinetului lui Trump au semnalat că după anunț ar exista posibilitatea de a negocia cu diferite țări, iar Leavitt însăși admite această opțiune: «Cu siguranță, președintele este întotdeauna dispus să preia un apel telefonic, este întotdeauna dispus la o negociere bună», a spus ea marți.

Mașini noi într-un centru logistic din Duisburg (Germania). Trump a impus deja taxe vamale de 25% pentru multe importuri din Canada și Mexic, care, potrivit președintelui, au scopul de a determina aceste țări să ia măsuri drastice împotriva migrației și a contrabandei cu fentanil. China a fost, de asemenea, afectată de taxe vamale de 20%, teoretic pentru că nu face suficient pentru a opri exporturile de precursori ai fentanilului către Mexic, Canada și SUA. De asemenea, a început să aplice taxe vamale de 25% la importurile de oțel și aluminiu. În plus, a impus o taxă de 25% pentru mașinile importate care intră în vigoare joi și pentru componente (în acest caz, intră în vigoare o lună mai târziu).

În plus, președintele a vorbit în diferite momente despre planurile sale de a impune taxe vamale pentru petrol, cupru, lemn, produse agricole, microprocesoare și produse farmaceutice (acestea din urmă, foarte curând), printre alte taxe sectoriale. Contemplă, de asemenea, posibilitatea de a pedepsi cu o taxă vamală de 25% toate importurile din țările care cumpără petrol venezuelean (a delegat în acest caz decizia secretarului său de stat, Marco Rubio, dar nu se știe când se vor aplica). Și la orizont se află și posibilitatea de a lua represalii împotriva țărilor care au o taxă Google sau care impun politici de moderare a conținutului rețelelor sociale.

Războiul comercial are și implicații geopolitice, și nu doar pentru că Trump folosește taxele vamale ca instrument de șantaj pentru a atinge obiectivele politicii sale externe, ci pentru că accentuează o neîncredere față de aliații săi care s-a manifestat deja în alte domenii. «Vechea relație pe care o aveam cu SUA, bazată pe integrarea tot mai mare a economiilor noastre și pe o cooperare strânsă în materie de securitate și militară, s-a încheiat», a proclamat săptămâna trecută prim-ministrul Canadei, Mark Carney, în ceea ce a sunat ca un epitaf al unei epoci.

Read in other languages

Про автора

Gabriel scrie despre știri criminale din Spania. El are abilitatea de a face o analiză amănunțită a evenimentelor și de a oferi cititorilor o imagine cât mai completă a ceea ce s-a întâmplat.