«Eu sunt un franciscan din ordinul al treilea aparținând provinciei Țara Sfântă», subliniază Carlos, bărbatul care a oficiat ceremonii de rămas bun creștine în mai multe case funerare din Bizkaia. Născut în Barcelona acum 83 de ani, a ajuns în Bilbao în 1970, unde a lucrat ca inginer electrician până la pensionare. «Am început cu ceremoniile de rămas bun în 2017, când Biserica din Bizkaia a încetat să mai admită trupuri neînsuflețite la funeraliile din parohii», își amintește el. «De atunci, m-au tot chemat și oamenii sunt mulțumiți de ceea ce fac». Carlos își oferă mărturia dintr-una dintre sălile unei proprietăți situate într-un cartier din Otxarkoaga, unul dintre cele mai modeste districte din Bilbao. «Eu în niciun moment nu am spus că sunt preot. Eu sunt un franciscan laic», repetă el, și pentru a încerca să susțină această teză, prezintă pe masă două teancuri de hârtii capsate. Pe de o parte, statutele asociației din care face parte și, pe de altă parte, textul de pe Wikipedia despre Ordinul Franciscan Secular (OFS). Concentrându-ne pe documentele legale, cu ștampila guvernului basc, primul capitol menționează că «scopurile acestei asociații, sub patronajul Sfântului Francisc de Assisi, sunt promovarea tradițiilor creștine care implică conservarea sau divulgarea relatărilor evanghelice sau biblice cu caracter popular și religios». Carlos se bazează pe patronul acestei organizații pentru a-și susține presupusa condiție de «franciscan», nerecunoscută de congregația locală. Este vorba despre Asociația Iubitorilor de Scene ale Nașterii Sfinții Justo și Pastor din capitala provinciei Bizkaia. «Am fondat această asociație pentru a realiza o importantă muncă pastorală», semnalează el. Scenele Evangheliei pe care le confecționează în miniatură în atelierul lor au fost expuse în numeroase spații din Bilbao, de la piețe agroalimentare până la catedrala însăși. Potrivit acestui laic, foarte importantă a fost și munca socială a entității: «Dacă o familie de aici are nevoie de alimente sau nu are bani să plătească facturile, noi le plătim totul». Fondurile acestei asociații provin, în mare parte, din ceremoniile de rămas bun pe care acest bărbat le-a realizat timp de opt ani în case funerare din Portugalete, Leioa, Barakaldo și Bilbao, deși «am făcut ceremonii în practic toate», declară în primul interviu acordat postului Radio Bilbao. «În niciun caz, aceste sume nu au ajuns în buzunarul meu, întotdeauna le-am destinat acestei munci», subliniază el.

Nu este preot, dar poartă stolă

Admițând el însuși versiunea că nu este preot, dar întrebat despre stolă pe care o poartă atârnată de gât în timpul ceremoniilor — un veșmânt rezervat exclusiv preoților —, Carlos explică: «Stola o port doar pentru a citi Evanghelia, ca semn de respect». «Ca creștin, am dreptul să fac aceste ceremonii de rămas bun, și ca franciscan, cu atât mai mult, pentru că face parte din vocația mea de viață», adaugă el, deși nu este recunoscut nici de Episcopatul din Bilbao. «Nu numai că mă felicită, dar, prin viu grai, m-au chemat în mai multe locuri. În sate, de exemplu, când mă văd oficiind, percep umanitatea cu care fac lucrurile. Mă rog cu ei fără probleme, explic puțin despre moarte și speranța pe care ne-o dă botezul», adaugă din aceeași sală a asociației, plină de figurine de scene ale nașterii de tot felul, dimensiuni și stiluri. Casele funerare care au contractat serviciile acestui laic nu au dorit să facă declarații publice, dar asigură că au început o investigație internă. La rândul său, Asociația Națională a Serviciilor Funerare (Panasef) nu a răspuns apelurilor sau mesajelor trimise după aflarea știrii.

«Nu constituie o infracțiune penală»

Dieceza de Bilbao a confirmat ceea ce a fost anunțat săptămâna trecută. Organizația ecleziastică din Bizkaia cunoștea activitatea desfășurată de această persoană și «a adus faptul la cunoștința caselor funerare». Vicarul general, Kerman López, a explicat că dispune de o echipă de patru persoane «cu prezență stabilă în casele funerare care solicită serviciile lor». În plus, «alte patru persoane voluntare sprijină grupul în momente punctuale», toate fiind «formate pastoral pentru a oferi acompaniament în doliu». Episcopatul din Bilbao adaugă că această situație nu a ajuns în instanță deoarece serviciile sale juridice au stabilit că această activitate nu constituia «o infracțiune penală din cauza dificultății de a cataloga [aceste fapte] ca intruziune profesională sau ca delict împotriva libertății religioase». Oferta de ceremonii de rămas bun creștine în casele funerare realizate de o persoană care nu dispune de garanțiile necesare pentru organizația ecleziastică este obiect de reclamație din partea asociațiilor de consumatori. Cu toate acestea, această situație din cel puțin patru case funerare nu ar putea fi adusă în fața Autorității Basce pentru Concurență (LEA/AVC). Surse din cadrul acestei instituții explică faptul că acest subiect nu ar intra în sfera lor de analiză. «Pentru ca autoritatea să analizeze acte neloiale, conduitele trebuie să aibă o asemenea gravitate încât, prin ele însele, să afecteze interesul public sau să denatureze în mod relevant concurența pe piața respectivă», adică trebuie să afecteze structura unei piețe, precizează acestea.

Ofensă adusă credincioșilor

«Ca și credincios catolic angajat, mă doare profund că se întâmplă acest lucru», mărturisește Andrés Cantero. Acest funcționar public dintr-unul dintre municipiile afectate a studiat Științe Religioase și este membru al mișcării ecleziale Acțiunea Catolică. «Acest lucru reprezintă o lipsă gravă de respect. Nu este vorba doar despre cineva care se îmbracă cu o stolă și pretinde a fi un slujitor al Bisericii, ci se joacă cu credința noastră, cu convingerile noastre și cu comunitatea noastră», apreciază el. Cantero se plânge că «avem deja suficiente fronturi deschise în ceea ce privește reputația noastră pentru ca acum să trebuiască să ne confruntăm cu presupuse fraude». Pentru el, această situație evidențiază «precaritatea în care se află Biserica» în prezent. «Suntem mai puțini, avem mai puține resurse și o capacitate de control mai redusă», admite el. Nu este sigur dacă soluția este să se ceară «o acreditare» acestor figuri, dar «evident, casele funerare au o bună parte din responsabilitate». «Nu se pot spăla pe mâini, deoarece au o responsabilitate directă în verificarea faptului că persoana care prestează acel serviciu este cine pretinde a fi», crede acest enoriaș din parohia Santurtzi (Bizkaia, 46.000 de locuitori).