La patru luni după ce Yoon Suk-yeol a surprins lumea decretând legea marțială în Coreea de Sud și a declanșat cea mai mare furtună politică din ultimele decenii, Curtea Constituțională a decis în unanimitate viitorul său: Yoon a fost oficial destituit din funcția de șef al statului. Hotărârea vine după o așteptare tensionată care a ținut națiunea în suspans de la mijlocul lunii decembrie, când Adunarea Națională (Parlamentul) l-a suspendat pe Yoon din funcții, în așteptarea unei sentințe definitive din partea celui mai înalt garant constituțional la nivel național. Procesul politic a adâncit și mai mult diviziunile interne în ceea ce este considerată una dintre cele mai solide democrații din Asia și un aliat tradițional al Statelor Unite în regiune. Acum, trebuie organizate alegeri prezidențiale în termen de maxim 60 de zile. Au existat urale, aplauze, suspine de ușurare și scandări de «Am câștigat!» printre detractorii lui Yoon. Partidul Puterii Populare, la rândul său, a exprimat că acceptă «cu umilință» verdictul.

Yoon, în vârstă de 64 de ani, nu a fost prezent când președintele interimar al Curții Constituționale, Moon Hyung-bae, a citit verdictul. Judecătorii consideră că Yoon a încălcat «ordinea constituțională», deoarece acțiunile opoziției sud-coreene nu constituie o criză națională suficient de gravă pentru a justifica declararea stării de excepție. Judecătorul Moon a afirmat că Yoon și-a încălcat și datoria de comandant suprem prin mobilizarea trupelor cu scopul de a împiedica revocarea legii marțiale în Adunarea Națională.

Curtea trebuia să determine legalitatea procesului de destituire și dacă Yoon a încălcat Constituția atunci când a anunțat starea de excepție, ceea ce ar justifica demiterea sa. A fost acuzat de abuz de putere, sedițiune, încălcarea principiului suveranității populare, obstrucționarea îndeplinirii funcțiilor oficiale și obstrucționarea exercitării drepturilor. Cei opt magistrați au revizuit cazul timp de 73 de zile și au evaluat legitimitatea acestuia. Astăzi, după 11 ședințe, au confirmat decizia Adunării Naționale.

Ședința, care a fost televizată, a durat doar 25 de minute. Erau necesare cel puțin șase voturi pentru ca impeachment-ul să fie aprobat, ceea ce s-a întâmplat în cele din urmă în unanimitate. Astfel, Yoon a devenit al doilea președinte din istoria Coreei de Sud demis în urma unui proces politic. Prima a fost Park Geun-hye, în 2017, implicată în cel mai mare scandal de corupție și trafic de influență din țară din ultimele decenii.

Decizia de vineri reprezintă un punct de cotitură într-o criză instituțională care a zguduit fundamentele celei de-a patra economii asiatice. Așa cum era de așteptat, vestea a provocat reacții imediate în întreaga țară. Susținătorii președintelui și-au exprimat furia, acuzând Curtea Constituțională că a cedat presiunilor politice, în timp ce opoziția sărbătorește ceea ce consideră o victorie a justiției. Tensiunile dintre cele două blocuri au fost palpabile în aceste luni. Milioane de oameni au manifestat din decembrie în favoarea și împotriva fostului președinte. Deși, conform sondajelor, majoritatea cetățenilor dorea demiterea lui Yoon, acest sprijin a scăzut de la primele zile după declararea legii marțiale. Un sondaj Gallup Korea publicat acum o săptămână indica faptul că 60% dintre respondenți credeau că ar trebui să fie înlăturat din funcție; în decembrie, 73,6% dintre votanți cereau acest lucru.

Poliția estimează că 100.000 de persoane ar putea ieși astăzi în stradă și a întărit măsurile de securitate. A instalat baricade și a desfășurat aproximativ 14.000 de efective în tot Seulul, pe lângă forțele speciale. Prim-ministrul, Han Duck-soon, reinstalat săptămâna trecută ca președinte interimar, a îndemnat politicienii să «arate o atitudine responsabilă» și să «nu facă declarații polarizante care ar putea incita la violență».

În noaptea de 3 decembrie 2024, Yoon a declarat într-un discurs televizat și fără avertisment prealabil legea marțială de urgență. Deși nu existau indicii clare de conflict armat sau de criză națională pentru a recurge la o astfel de acțiune, așa cum au estimat astăzi judecătorii, el a justificat decizia acuzând opoziția că controlează Parlamentul și îi paralizează Guvernul, exercită activități antistatale și simpatizează cu Coreea de Nord. Șase ore mai târziu, sub presiunea politică și socială, a anunțat că o retrage. Până atunci, adunarea revocase deja măsura într-o votare extraordinară, desfășurată în zori și fără toți deputații prezenți, în timp ce aproximativ 300 de agenți încercau să acceseze hemiciclul pentru a întrerupe ședința. În proces, unii militari au mărturisit că urmau ordinele șefului statului, care le-a ordonat să-și aresteze oponenții politici.

Impunerea legii marțiale pentru prima dată din 1980 a făcut ca o națiune marcată de un trecut militar întunecat să-și țină respirația. În plus, referirile la vecinul ermetic din nord au pus în gardă capitalele din întreaga lume, deoarece, tehnic, cele două Corei sunt încă în război în ciuda armistițiului din 1953.

Imaginile cu politicieni luptându-se cu soldații au făcut înconjurul lumii, în timp ce mii de manifestanți au ieșit pe străzile Seulului. În zilele următoare, protestele s-au intensificat și s-au împărțit în două blocuri: cei care îl susțineau pe Yoon, convinși că acțiunile sale erau necesare pentru a restabili ordinea, și cei care îl acuzau că atentează direct la democrație. De atunci, tensiunea a crescut și a distanțat – și mai mult dacă se poate – cele două principale partide politice, Partidul Puterii Populare (PPP) aflat la guvernare și Partidul Democrat (PD).

Yoon a fost suspendat din funcții de către Adunarea Națională de la mijlocul lunii decembrie, dar decizia finală privind viitorul său politic aparținea Curții Constituționale. Yoon, fost procuror general al țării, a negat în permanență acuzațiile care i s-au adus. În pledoaria sa finală în fața judecătorilor, a afirmat că a decretat legea marțială într-o «încercare disperată» de a face față opoziției, pe care a acuzat-o că îi subminează neîncetat Guvernul datorită majorității sale parlamentare. De asemenea, a asigurat că nu a avut niciodată intenția de a bloca adunarea și că nu a ordonat arestarea liderilor politici. Conform versiunii sale, desfășurarea trupelor a urmărit «informarea cetățenilor despre comportamentul periculos» al Parlamentului.

Pe lângă acest proces politic, Yoon se confruntă cu un proces penal în care este acuzat de conspirație pentru incitarea la insurecție împreună cu fostul ministru al Apărării, Kim Yong-hyun, și alți aliați. În Coreea de Sud, infracțiunea de rebeliune este pedepsită cu închisoarea pe viață sau pedeapsa capitală, deși pentru aceasta din urmă există un moratoriu din 1997. Yoon a fost reținut de la mijlocul lunii ianuarie până la începutul lunii martie în acest caz. Arestarea, prima a unui lider în exercițiu din istoria democratică sud-coreeană (tehnic, era), a avut loc după zile în care a opus rezistență în reședința sa, unde s-a baricadat cu echipa sa de securitate în timp ce autoritățile încercau să execute mandatul de arestare și mii de susținători ai săi se adunau pentru a-și arăta sprijinul. În cele din urmă, s-a predat «pentru a evita vărsarea de sânge», a afirmat atunci. Experții consideră că verdictul emis de Curtea Constituțională în această dimineață va influența negativ situația lui Yoon în acest alt caz.

Viitorul care se deschide acum pentru o țară care de patru luni este cufundată într-o polarizare politică confuză este incert. Conservatorii vor trebui să aleagă un candidat cât mai curând posibil și să caute o direcție clară spre care să avanseze și să întoarcă pagina. Procesul electoral pare că va fi strâns, deși se profilează ca favorit pentru câștigarea cursei prezidențiale Lee Jae-myung, liderul Partidului Democrat de opoziție. Lee, o figură controversată care a avut și el probleme cu justiția, a adoptat recent o poziție mai moderată pentru a atrage votanți de centru și indeciși. Cu toate acestea, în cazul în care va câștiga, polarizarea politică în care este cufundată Coreea de Sud ar putea limita capacitatea sa de a guverna eficient.

Lipsa unui leadership stabil a afectat grav relațiile externe ale țării, în special legăturile cu Statele Unite. Un exemplu clar este că, pe agenda lui Donald Trump, este mai prezentă întâlnirea cu Kim Jong-un decât cu noul lider sud-coreean. Absența unui președinte a erodat interacțiunea directă cu Washingtonul, fundamentală pentru negocierea cu Administrația Trump. Coreea de Sud a fost lovită recent de o serie de tarife vamale americane care afectează sectoare cheie precum semiconductorii, pe lângă cele anunțate în ajun, de 26%.