Noua eră a protecționismului instaurată de Donald Trump va distorsiona fluxurile comerciale globale în următorii ani. Deși este încă devreme pentru a măsura impactul definitiv, primele analize indică deja marii perdanți în acest nou scenariu în care singura regulă pare să fie «scapă cine poate». Tensiuni inflaționiste mai mari și scăderi ale Produsului Intern Brut sunt considerate inevitabile; dintr-o perspectivă comercială, se preconizează o reordonare forțată în special pentru China și Uniunea Europeană, principalii parteneri comerciali ai Statelor Unite cărora Casa Albă le-a impus tarife reciproce de 34%, respectiv 20%.

Toți analiștii sunt de acord că nicio țară nu iese câștigătoare din acest război, deși există un grup care pare să rămână nevătămat: investitorii care dețin aur. În fața furtunii declanșate pe piețele mondiale de tarife, aurul a atins joi un maxim istoric de 3.167 dolari pe uncie.

Dincolo de acest activ de refugiu, toate economiile vor avea de suferit. Dar răzbunarea comercială a lui Donald Trump va dăuna mai mult unor sectoare și țări. Cele mai vulnerabile sunt cele a căror economie depinde de cererea externă, nu doar din cauza impactului direct al tarifelor, ci și din cauza incertitudinii crescânde în comerțul global. Instabilitatea regulilor jocului va descuraja investițiile transfrontaliere și va frâna extinderea capacității productive pe termen lung.

Asia, cea mai mare lovitură

Conform acestor criterii, la care se adaugă efortul fervent al lui Trump de a reduce deficitul comercial al SUA, există un nivel ridicat de expunere pentru țările din Sudul și Sud-Estul Asiei. În special pentru India, Bangladesh, Pakistan, Vietnam, Cambodgia și Coreea de Sud, consideră analiștii economici. În cazul Chinei, se subliniază că, «deși tarifele stabilite în 2018 reduseseră deja exporturile gigantului asiatic către SUA, nivelul de expunere rămâne foarte ridicat, având în vedere rivalitatea intensă dintre cele două țări».

Până acum, companiile chineze și-au deviat comerțul prin alte țări precum Vietnam sau Mexic pentru a evita sancțiunile americane, dar aceste piețe se confruntă acum și ele cu taxe vamale ridicate, astfel încât creșterea prețurilor la export pare inevitabilă. Pe de altă parte, noile taxe ar putea forța China să-și intensifice comerțul cu piețe alternative, dar nicio țară nu are o putere de consum egală cu cea a Statelor Unite. Doar în 2023, producătorii chinezi au vândut bunuri în valoare de peste 400.000 de milioane de dolari, conform Observatorului Complexității Economice.

India, o altă țară în plină creștere și cu care SUA a avut un deficit comercial de bunuri de 45.700 de milioane de dolari în 2024, va simți și ea lovitura, având în vedere importanța sa ca partener comercial. Cu noul tarif de 26%, piața de export a Indiei către Statele Unite ar putea fi afectată cu 33.000 de milioane de dolari, conform unor economiști. Acest lucru ar însemna o scădere a PIB-ului de aproape 1% și ar agrava încetinirea economică pe care regiunea o suferă deja.

Dincolo de cifrele balanței comerciale, există un alt motiv care perturbă ecosistemul asiatic de exporturi: angajamentul Washingtonului de a consolida producția națională de înaltă tehnologie. Este cazul semiconductorilor, o industrie considerată critică pentru securitatea națională, alături de oțel, aluminiu, produse farmaceutice și automobile. Cota mare de piață pe care această parte a lumii o deține asupra produselor electronice este motivul pentru care nici măcar un aliat apropiat al SUA precum Japonia, căruia i s-a impus un tarif de 24%, nu a scăpat de desfășurarea protecționistă.

Norii și razele de soare asupra Europei

Lectura este mixtă pe teren european. Și, contrar discursului triumfalist al lui Trump, analiștii subliniază că și Washingtonul va suferi de pe urma acestui blocaj economic. Pe de o parte, exporturile zonei euro către SUA reprezintă doar 3% din PIB-ul său, iar valoarea adăugată a acestor vânzări reprezintă doar 2%, ceea ce limitează parțial impactul direct al noului tarif de 20%, conform unor analize bancare. Aceste analize insistă, de asemenea, că există «limite în ceea ce privește capacitatea producției naționale americane de a înlocui importurile, ceea ce ar proteja o parte din volumele de export către SUA». Cu alte cuvinte, există un procent de vânzări potențial asigurate în ciuda creșterii taxelor. Cu toate acestea, se așteaptă deja o reducere de un punct procentual a PIB-ului în zona euro până la sfârșitul anului 2026 din cauza incertitudinii privind politica comercială.

Dar există mai mult decât impactul direct. Sunt efectele secundare pe care aceste tarife le vor avea asupra încrederii consumatorilor și a companiilor europene, cu mari șanse să frâneze consumul și investițiile.

Având în vedere aceste riscuri, unii experți consideră posibil ca alte țări să urmeze exemplul președintelui spaniol, Pedro Sánchez, și să implementeze pachete de ajutor în sectoarele cele mai afectate. «Multe dintre plângerile Statelor Unite la adresa Europei se bazează pe probleme care nu au o soluție rapidă. Unele sunt nefondate, cum ar fi acuzația că TVA-ul european îi dezavantajează pe exportatorii americani, ceea ce este fals, deoarece se aplică în mod egal tuturor produselor. Altele, cum ar fi reglementările și impozitele pentru companiile tehnologice, sunt probleme mai complexe care nu pot fi rezolvate pur și simplu prin ajustarea tarifelor. În acest context, obținerea de concesii din partea Europei pentru a calma preocupările SUA nu va fi ușoară și este puțin probabil să existe răspunsuri imediate, așa că este posibil să se caute alte alternative», insistă aceștia.

Dar dacă blocul în ansamblu pare rezilient, există țări care vor fi foarte afectate. Acesta este cazul Germaniei, Irlandei și Italiei, cele trei economii comunitare cu cel mai mare excedent comercial cu SUA în 2024. Locomotiva europeană va fi deosebit de afectată de o scădere a exporturilor sale de bunuri de folosință îndelungată, în special de automobile. Alături de produsele farmaceutice, acestea au fost cele două motoare care au impulsionat exporturile germane către SUA la un record istoric de 161.300 de milioane de euro în 2024. Acum se așteaptă ca volumul să scadă brusc.

În orice caz, impactul asupra sectorului auto va dăuna și țărilor de cealaltă parte a Atlanticului. Cei trei mari producători americani — General Motors (GM), Ford și Stellantis — sunt expuși deoarece lanțurile lor de aprovizionare implică piese care traversează granițele de mai multe ori. Dintre acestea, Ford este cel mai protejat, deoarece asamblarea finală a 80% dintre mașinile sale se realizează în SUA, dar asta nu îi elimină dependența de piese produse în exterior. Creșterea generalizată a prețurilor pe care războiul tarifar o va provoca a determinat deja agențiile de rating să reducă previziunile de vânzări de mașini pe teritoriul american, precum și așteptările bursiere ale celor trei companii.

Sectorul farmaceutic rămâne o necunoscută. Până acum nu există tarife pentru aceste produse, dar Trump și-a exprimat în repetate rânduri disconfortul față de acordul actual cu 0% tarif, ceea ce s-a tradus prin neactualizarea listei de principii active scutite. Prin urmare, se anticipează un atac din partea republicanului pentru a relocaliza activitatea, ceea ce ar dăuna Irlandei, Germaniei, Italiei, Franței, Spaniei, Elveției și Regatului Unit. Analiștii prevăd că, în cazul impunerii de taxe în acest sector, companiile care s-ar afla în cel mai mare risc ar fi franceza Sanofi și britanica GSK, din cauza marjelor brute mai mici și a producției în mare parte în afara SUA. «Cu toate acestea, impactul asupra întregului sector pare în mare măsură gestionabil», adaugă analiza.

În orice caz, evaluarea daunelor depinde de răspunsul european la războiul comercial. Până în prezent, UE a amânat prima rundă de tarife compensatorii până la mijlocul lunii aprilie. Bruxelles-ul și-a exprimat în mod repetat preferința pentru negociere și deschiderea la dialog. Dar a lăsat clar și faptul că va lua represalii echivalente dacă nu se găsește o soluție care să evite orice prejudiciu economic. «În răspunsul său, UE trebuie să acționeze unit cu o abordare solidă din punct de vedere juridic, proporțională și specifică, care să evite consecințe neprevăzute pentru operatorii economici din bloc. În cele din urmă, atât UE, cât și SUA beneficiază de atingerea unei soluții negociate», a semnalat recent un reprezentant al mediului de afaceri european. Acesta a adăugat că, în orice caz, cea mai mare urgență este impulsionarea diversificării comerțului. «Ratificarea rapidă a acordurilor încheiate cu Mercosur și Mexic este crucială în acest sens».

Lovitură pentru SUA

Cu excepția Mexicului, care menține o taxă vamală de 25% pentru jumătate din exporturile sale, analiștii prevăd că tariful de bază de 10% cu scutirile anunțate pentru produse precum cuprul și energia va avea un impact direct limitat asupra exporturilor din restul Americii Latine. De asemenea, asupra creșterii lor, având în vedere proporția relativ mică pe care piața americană o are asupra PIB-ului lor (oscilează între 1% și 7% în funcție de țară). Cea mai mare lovitură din regiune o primește Mexicul, deoarece exporturile sale către vecinul de la nord valorează aproape 30% din PIB. Ca un avantaj, analiștii amintesc că exportatorii asiatici sunt supuși unor tarife mai mari și că, în acest caz, există posibilitatea ca taxa să se reducă dacă Mexicul îndeplinește cerințele lui Trump în materie de migrație și control al drogurilor. Atât Mexicul, cât și Canada au primit tarife din aceste motive și, în schimb, au fost excluse din tarifele reciproce care se aplică aproape întregii lumi. Patru țări: Cuba, Rusia, Belarus și Coreea de Nord nu figurează pe lista difuzată de Casa Albă, care justifică că nu este necesar deoarece sunt supuse altor sancțiuni.

În ceea ce privește Statele Unite, prognozele nu sunt nici ele optimiste. Se așteaptă ca valul protecționist să impulsioneze inflația între 1% și 1,5% în acest an în țară, afectând puterea de cumpărare și putând duce creșterea veniturilor și cheltuielile consumatorilor la cifre negative în al doilea și al treilea trimestru al anului, apropiind economia de o posibilă recesiune. În plus, există deja semne de represalii comerciale din partea altor țări, ceea ce adaugă incertitudine peisajului economic. «Cel mai mare impact al acestor măsuri îl va suferi Statele Unite, deoarece nu numai că vor frâna creșterea economică, dar vor crește și inflația, afectând puterea de cumpărare și forțând Rezerva Federală să ia decizii complicate privind ratele dobânzilor. În esență, aceste politici pot genera o reordonare globală a comerțului, cu China căutând noi piețe pentru excedentele sale», precizează economiștii.