Legea împotriva risipei alimentare din Spania, aprobată pe 20 martie și publicată pe 2 aprilie în Monitorul Oficial al Statului, a creat confuzie în rândul proprietarilor de hoteluri, chiar la începutul unui sezon estival care promite să fie istoric din punct de vedere al vânzărilor și s-ar putea prelungi până în octombrie. Noua normă obligă operatorii care vând mâncare să furnizeze ambalaje pentru ca clienții lor să poată lua resturile acasă, dar nu stabilește în articolele sale cine este responsabil pentru gestionarea necorespunzătoare a alimentelor odată ce acestea părăsesc incinta. Acest lucru a reaprins teama de revenirea plângerilor false pentru intoxicații alimentare, care au afectat în special hotelurile din Baleare și Canare între 2014 și 2017, generând costuri anuale estimate la 50 de milioane de euro, conform calculelor Federației Hoteliere din Mallorca (FEHM).

Modus operandi folosit de aceste rețele infracționale, provenite din Marea Britanie, era mereu același: un membru al rețelei, cunoscut ca «claim farmer» (recuperator de revendicări), căuta prin hotelurile din zonele cele mai frecventate de turiștii britanici, precum Magaluf în Mallorca sau Tenerife în Canare, călători dispuși să participe la o înșelătorie colectivă, având ca stimulent posibilitatea de a-și acoperi costurile vacanței. Aceștia trebuiau doar să simuleze o presupusă intoxicație alimentară, să cumpere un medicament pentru controlul diareei (precum Imodium, care nu necesita rețetă) și să păstreze bonul de cumpărare pentru a-l adăuga ulterior la o plângere colectivă împotriva turoperatorului. Turoperatorul, pentru a evita problemele, nu contesta și alegea să plătească suma cerută, pe care ulterior o recupera de la hotel.

Ramón Estalella, secretar general al Confederației Spaniole a Hotelurilor și Unităților de Cazare Turistică (Cehat), subliniază că una dintre solicitările care nu au fost luate în considerare a fost includerea unei exonerări de răspundere pentru hotel. «Ceea ce am propus fără succes a fost includerea unui articol care să clarifice exonerarea de răspundere a unității care predă surplusul alimentar odată ce acesta este pus la dispoziția terțului», subliniază el. Acum, eforturile patronatului se vor concentra pe includerea acestei prevederi în viitoarele norme autonome care vor fi elaborate în urma legii împotriva risipei alimentare, pentru a evita posibilele plângeri.

Evaluarea lui Emilio Gallego, secretar general al Hostelería de España, este mult mai pozitivă, deoarece norma include unele dintre revendicările patronatului. «Credem că ordinea priorităților a fost adaptată realității. Dacă un bar mic nu are în apropiere niciun ONG pentru a dona mâncarea rămasă, i se oferă flexibilitate pentru a o folosi ca hrană pentru animale», subliniază Gallego. El laudă, de asemenea, faptul că unitățile mai mici de 1.400 de metri pătrați sunt scutite de obligația de a avea un plan de gestionare și contracte pentru donațiile de alimente. În final, el evidențiază ca element distinctiv faptul că de acum înainte se pot percepe taxe pentru ambalajele de plastic de unică folosință. «Recomandăm ca acestea să fie taxate separat, pentru ca această taxare să fie vizibilă».

Reprezentanții FEHM amintesc că singura modalitate de a dezactiva frauda prin presupuse intoxicații alimentare a fost cea judiciară. Într-o acțiune comună, patronatul hotelier din Mallorca și companiile MAC Hoteles și AMLA Explotaciones Turísticas au intentat acțiuni penale împotriva unei bande care a acționat cu impunitate totală în anii 2016 și 2017 (doar unul dintre lanțurile reclamante acumulase până la 800 de reclamații, deși doar 38 de oaspeți solicitaseră asistență medicală). În procesul care încă nu a avut loc, opt acuzați vor fi judecați, pentru care se cer pedepse cu închisoarea între opt și șase ani pentru apartenență la o organizație criminală și înșelăciune agravată.

Intentarea acestei acțiuni a oprit brusc valul de reclamații colective în hotelurile din Spania, iar firmele de avocatură specializate în aceste tehnici frauduloase și-au mutat activitatea către alte destinații de vacanță, precum Capul Verde. Unul dintre cele mai răsunătoare cazuri a fost plângerea colectivă a firmei de avocate britanice Irwin Mitchell, cu sediul în Sheffield (Marea Britanie), în numele a 540 de turiști britanici care au călătorit în vara anului 2022 în Capul Verde și care ar fi fost afectați de diverse tulburări gastrice, atribuite stării proaste a alimentelor servite în unele unități hoteliere din arhipelag. Plângerea a fost îndreptată împotriva turoperatorului german TUI, iar marea majoritate a celor afectați s-au cazat în hoteluri ale lanțului balear Riu.