Carlos Egea (59 de ani, Vitoria) şi-a dedicat mai mult de jumătate din viaţă cercetării somnului. Din 1995 se ocupă de acest domeniu, pe care îl percepe ca pe «o experienţă pasionantă». Se declară norocos pentru că doarme «fenomenal», atât de bine încât se consideră, râzând, «un Messi al somnului». Orice s-ar întâmpla, nu se trezeşte. «Este ceva nou, învăţăm minut cu minut», povesteşte după ce explică faptul că Spania este ţara cu cel mai mare consum de hipnotice şi benzodiazepine din lume. Şase din 10 spanioli nu se odihnesc suficiente ore de luni până vineri. De aceea, asigură că acum oamenii dorm mai prost şi suferă de «efectul Amazon»: «Vreau să dorm şi vreau acum».

Pneumolog de profesie, Egea este actualul preşedinte al Federaţiei Spaniole a Societăţilor de Medicină a Somnului, care reuneşte peste 50.000 de specialişti. De asemenea, coordonează Alianţa Somnului, unde se concentrează pacienţi, asistenţi medicali, farmacişti şi societăţi ştiinţifice. Colaborează cu Parlamentul cu obiectivul ca Spania să devină cea mai sănătoasă ţară în acest aspect, şi nu datorită siestei, «ci pentru a schimba cultura somnului», povesteşte într-un interviu telefonic.

Întrebare: De ce este important să dormim?

Răspuns: Somnul nu este doar o faţetă a odihnei; există perioade de activitate, care au legătură cu supravieţuirea şi fixarea ideilor. Somnul profund are o fază care curăţă substanţe, unele dăunătoare pentru creier, care se acumulează în timpul zilei. Este un fel de hibernare a întregului sistem circulator. Dacă lipseşte timpul de somn, apare o lipsă de hibernare cardiocirculatorie, iar acest lucru creşte probabilitatea de a avea un eveniment cardiovascular, cum ar fi un infarct.

Î. Ce alte funcţii îndeplineşte corpul în timpul somnului?

R. Când dormim, ne scade frecvenţa cardiacă, cea respiratorie, tensiunea arterială şi temperatura. Somnul poate reduce impactul emoţiilor pe care le-am avut în timpul zilei. Are o funcţie hormonală; ne cresc oasele când suntem tineri. Se relaţionează cu imunitatea, zahărul din sânge, inima şi muşchii. De exemplu, jucătorii de fotbal de elită ştiu că somnul are o mare legătură cu reducerea leziunilor.

Î. Ce înseamnă cu adevărat să dormi bine?

R. Există o diferenţă între punctul de vedere ştiinţific şi cel cultural. Majoritar, a dormi bine se înţelege ca faptul de a te trezi odihnit. Specialiştii consideră că este vorba ca persoana să adoarmă în mai puţin de 60 de minute, iar perioada în care este adormită să cuprindă între şapte şi nouă ore. Asta considerăm noi ştiinţific perfect. Pe vârste, adolescenţii trebuie să doarmă minimum nouă ore, adulţii între şapte şi nouă, iar vârstnicii între şase şi opt.

Î. Programul de lucru afectează odihna?

R. În general, da, dormim corect, dar în timpul săptămânii societatea ne impune o reducere a orelor de somn şi doar 40% din populaţie reuşeşte să o facă bine. În cazul femeilor de peste 30 de ani, aproximativ 30% nu dorm numărul de ore considerat necesar.

Î. De ce sunt femeile mai afectate?

R. Au menstruaţie o dată pe lună, ceea ce poate provoca dureri şi sângerări care îngreunează procesul de somn. Dacă rămân însărcinate, gestaţia provoacă insomnie, la fel şi alăptarea şi creşterea copilului. Când vine menopauza, apar tulburări de somn. Sarcina socială şi profesională a femeii mi se pare superioară celei a bărbatului. Prin urmare, somnul lor este mai fragil.

Î. Cum influenţează menopauza sau tranziţia către această fază vitală feminină somnul?

R. Există doi markeri ai somnului: lumina şi temperatura. Femeile în aceste perioade pot suferi bufeuri deoarece li se ridică temperatura corporală şi atunci se trezesc. Dacă acest lucru nu se corectează hormonal, se vor trezi între cinci şi 10 ori, sau 15 sau 20, pentru că este o problemă de termoreglare.

Î. Există o problemă cu medicamentele pentru somn?

R. Spania este ţara, demonstrat de buletinele farmacologice, care foloseşte cele mai multe hipnotice şi benzodiazepine din lume. În plus, cu o tendinţă de creştere faţă de anii anteriori. Benzodiazepinele sunt medicamentul – la care se poate recurge doar timp de trei luni în mod cronic – cel mai utilizat şi cel mai puţin retras. Are potenţial de toleranţă şi abuz. Este o problemă uriaşă. Au apărut noi medicamente pentru tratarea insomniei cronice şi alte terapii precum cea cognitiv-comportamentală, care sunt în curs de implementare. Nu este vorba de a elimina tratamentul pentru că persoana nu va dormi, ci de a vedea ce alternative avem.

Î. Din cauza creşterii utilizării acestor medicamente, se poate spune că, de-a lungul anilor, spaniolii dorm mai prost?

R. Că dorm mai prost sau că Găsesc «efectul Amazon»: «Vreau să dorm şi vreau acum». De fapt, aproape 7% dintre adolescenţi utilizează aceste medicamente, mi se pare enorm, nu ştiu unde vom ajunge. În plus, nu le-au fost prescrise, ci le-au luat de la propriii lor membri de familie.

Î. Au adolescenţii probleme cu somnul?

R. Cultural, nu li s-a oferit posibilitatea de a dormi suficient. Un adolescent, hormonal, are o întârziere de fază în care, în loc să înceapă somnul la 22:00, îl începe între 22:30 şi miezul nopţii. Dacă, în plus, îi trezim foarte devreme pentru a merge la şcoală, vor merge cu un timp de somn care poate oscila între şase şi şapte ore, când ar trebui să doarmă aproape 10. În această etapă, somnul este important pentru că creierul lor este în fierbere. La fel şi cel al bebeluşilor, care este în creştere constantă, dar ei dorm 22 de ore.

Î. Ce se întâmplă cu persoanele care se tem să piardă timpul dormind?

R. Prima dată când mi s-a spus asta, m-am gândit la telefonul meu: dacă nu îl încarc suficiente ore, va veni după-amiaza şi se va stinge. Acelaşi lucru se întâmplă cu somnul. Există studii în care persoanele care dorm mai puţine ore decât ar trebui îşi văd partenerul mai urât dimineaţa următoare. Trăim o epocă în care există mai multă bunăstare şi mai multe posibilităţi de a dormi şi, cu toate acestea, dorim să folosim acest timp pentru a munci sau a desfăşura activităţi de agrement. Am pierdut ore de somn.

Î. Puteţi oferi trei sfaturi concrete cuiva care nu reuşeşte să doarmă?

R.

• Primul: oprirea gândurilor, deşi ştiu că este cel mai dificil. Noaptea nu trebuie să fie un consilier pentru nicio problemă, trebuie să încercăm să lăsăm totul pentru a doua zi, când lucrurile se văd altfel.
• Al doilea: dormitorul trebuie să fie o zonă confortabilă, cu măsuri pentru evitarea zgomotului şi cu o temperatură plăcută. Trebuie folosit doar pentru somn sau pentru sex, nu pentru citit sau mâncat, nici pentru a privi la televizor, dacă există probleme de somn; altfel, fiecare face cum preferă.
• În al treilea rând: trebuie să aveţi o rutină înainte de culcare şi să încercaţi să fie mereu la aceeaşi oră. Adică, pregătiţi-v&abrave; pentru a începe somnul: mâncaţi înainte, deconectaţi-vă de la ecrane şi spălaţi-vă pe dinţi. Nu te poţi culca şi spune «adorm», ca şi cum ai fi un întrerupător.

Î. Cu cât timp înainte de culcare ar trebui să cinăm?

R. Cu acelaşi timp înainte cu care trebuie să ne deconectăm de la ecrane, cu două ore înainte. În plus, cina trebuie să fie foarte puţin abundentă, deoarece mâncatul şi dormitul sunt opuse.

Î. Ce impact au ecranele?

R. Merge mai mult pe partea emoţiilor transmise de reţelele sociale, deoarece împiedică obţinerea liniştii odată ce telefonul este oprit, unul dintre markerii somnului. Este posibil să fi vorbit cu 50 de persoane sau să fi vizionat un film şi nu există deconectare. Lumina dispozitivelor are şi ea legătură, dar mai importante sunt emoţiile pe care le transmit.

Î. Care este siesta perfectă?

R. Primul ciclu de somn durează 90 de minute: primele 30 sunt superficiale, următoarele 30 sunt de somn profund, iar în cele rămase începe faza REM, aproximativ. Trezirea în somn profund poate genera o senzaţie de disconfort. Trebuie aleasă perioada superficială pentru trezire pentru a evita senzaţia de ameţeală. Siestele ar trebui să dureze aproximativ o jumătate de oră, deşi poate varia.

Î. Sportul practicat seara îngreunează somnul?

R. Când cineva face exerciţii fizice, generează o creştere a temperaturii musculare, iar pentru a dormi bine este nevoie ca aceasta să scadă. Se recomandă efectuarea exerciţiilor de rezistenţă sau de forţă cu patru sau cinci ore înainte de culcare. Dacă sunt serii scurte, se pot face după-amiaza.

Î. La ce oră recomandaţi ultima cafea a zilei?

R. La 15:00 sau 16:00, depinde de tăria cafelei. Dacă nu există probleme de somn, timpul este mai flexibil.