Spania și restul Uniunii Europene se confruntă cu amenințarea unei «ierni cuantice». Considerată cea mai disruptivă tehnologie, cu un «impact mai mare decât cea digitală», știința care studiază structura microscopică a materiei și proprietățile sale avansează lent în țările UE, în timp ce Statele Unite și China conduc deja în aplicațiile acestei fizici. Fragmentarea reglementară, deficitul de investiții private și lipsa unei strategii unificate amenință continentul european cu pierderea din nou a trenului inovației. Acestea sunt câteva dintre concluziile raportului Tehnologii cuantice: cum să pariezi și să reușești din Spania și UE, elaborat de Institutul Regal Elcano și Tecnalia ca un semnal de alarmă. «Revoluția cuantică nu este o opțiune, este un imperativ strategic», concluzionează lucrarea.

Mecanica cuantică s-a născut în Europa la începutul secolului trecut, încercând să explice fenomene la care fizica clasică nu putea răspunde. Max Planck, Albert Einstein, Werner Heisenberg, Erwin Schrödinger și Niels Bohr au pus bazele științei care poate explica natura, dar restul edificiului cuantic a fost construit de alții, în principal Statele Unite și China, cu două modele diferite: privat primul și public al doilea.

Astfel, Europa a lăsat din nou în mâini străine dezvoltarea științei care, potrivit raportului, «are potențialul de a transforma sectoare cheie precum securitatea cibernetică, industria, sănătatea și apărarea».

Aceasta este cauza amenințării «iernii» despre care avertizează analiza. «Nu valorificăm suficient de rapid impactul tehnologiilor», avertizează Íñigo Arizaga, director NEXT – Quantum Technologies la Tecnalia și coautor al raportului. «În final», adaugă Judith Arnal, cercetător principal pentru Afaceri Economice la Institutul Regal Elcano și, de asemenea, semnatară a lucrării, «creșterea economică va depinde, fundamental, de câștigurile de productivitate, iar acestea vor fi aduse, mai ales, de noile tehnologii. Acest lucru explică de ce se află în centrul tensiunilor geopolitice».

Judith Arnal, cercetător principal pentru Afaceri Economice la Institutul Regal Elcano.

Dar nu totul este pierdut. Lucrarea Institutului Elcano și Tecnalia, deși admite leadershipul nord-american și chinez în calcul și comunicații, susține că încă există marjă pentru recuperarea suveranității strategice în acest domeniu, în special în cipuri cuantice (procesoare) și senzori, care necesită o specializare înaltă, prezintă o competiție globală mai redusă și sunt cheie pentru sectoare precum biotehnologia și apărarea.

Calea pentru rectificarea traiectoriei actuale este dificilă, deoarece presupune depășirea limitărilor care au adus Europa în această situație de dependență: lipsa coordonării public-private, transferul deficitar de cunoștințe, dispersia sau fragmentarea inițiativelor și slăbiciunea ecosistemelor industriale viabile.

În acest sens, lucrarea propune «un pariu clar și concentrat pentru a investi în infrastructuri științifico-tehnologice, a stimula finanțarea privată și a impulsiona inițiative precum Quantum Spain și PERTE Chip, în Spania, sau Quantum Act și Platforma STEP în întreaga Europă».

Deși atenția mediatică se concentrează pe calculul cuantic, în ciuda faptului că Arizaga avertizează că «încă va mai dura ceva timp până va ajunge la probleme la scară reală», domeniul este foarte vast și include, pe lângă acesta, simularea, comunicațiile, securitatea cibernetică și senzoristica și metrologia (utilizarea stărilor cuantice în particule subatomice pentru a măsura și detecta fenomene cu o precizie care depășește ceea ce permite tehnologia convențională). Fiecare sector abordează provocări și necesități diferite.

În joc nu se află doar independența europeană în tehnologii strategice, ci și o piață care ar putea aduce, conform raportului, până la 850 de miliarde de euro economiei în următoarele decenii în aplicații industriale, financiare, de cercetare științifică, tehnologice (în combinație cu inteligența artificială) și securitate cibernetică.

Íñigo Arizaga, director NEXT – Quantum Technologies la Tecnalia.

«Există o oportunitate economică importantă și trebuie să facem lucruri pentru a o valorifica, dar, în plus, și acest lucru este important în sine, în spate există implicații legate de securitatea digitală, de suveranitatea în securitate, pe care suntem obligați să le menținem», rezumă Arizaga.

Pentru a recolta în domeniul cuantic, China conduce cheltuielile publice cu un total de 15,3 miliarde de euro din 2021 până în 2027. Europa este a doua regiune în acest tip de investiții (10,9 miliarde de euro). «Dar o facem prost, într-un mod absolut fragmentat. Trebuie să facem pariuri foarte clare, foarte decise și foarte concentrate», regretă Arnal. Statele Unite depășesc ambele puteri, dar ponderea, peste 80%, revine companiilor private. În grupul marilor investitori se includ Regatul Unit, Canada, India, Japonia și Coreea de Sud.

Forța investițională contrastează cu contribuția europeană în cercetare. Deși Statele Unite mențin leadershipul în brevete (cu o medie de 5.000 de brevete pe an), UE menține o cifră similară și contribuie cu 24,3% din cercetările relevante în materie cuantică, cu un punct procentual înaintea Chinei și cu șapte puncte mai mult decât țara nord-americană. Astfel, Europa continuă să furnizeze bazele dezvoltărilor și materia cenușie de care profită alții. Mari figuri spaniole ale fizicii și calculului cuantic, precum Darío Gil (fost director la IBM și acum în guvernul SUA), Sergio Boixo (Google) sau Antía Lamas (Amazon Web Services), și-au dezvoltat cariera în afara țării lor.

În Spania se remarcă axa nordică, formată din Galicia, Țara Bascilor și Catalonia, cu centre specializate în fizică cuantică și cu infrastructuri notabile, Madrid și inițiativele publice precum Quantum Spain, cu o investiție de 60 de milioane de euro, Planul Complementar de Comunicații Cuantice (73,5 milioane de euro) și PERTE Aerospațial (125 de milioane de euro).

Aceste inițiative ar trebui să situeze țara într-o poziție bună pentru a urca în tren, dar duc lipsă de finanțare privată robustă, coordonare și capacitate de a transfera cercetările în aplicații. «Faptul că fiecare regiune», explică cercetătoarea de la Elcano, «vrea să fie un pol de atracție în materie cuantică este foarte uman și o conduită foarte politică, dar acest lucru necesită suficientă masă critică pentru a merge coordonați la nivel statal și al Uniunii Europene. Altfel, dintr-un punct de vedere strict economic, nu vom putea exploita economiile de scară și orice vom face va fi mult mai costisitor». «Fiecare trage cu alice într-o direcție», adaugă Arizaga, care exemplifică efectul investiției chineze, legată de o strategie unică, comparativ cu cea europeană, similară cantitativ, dar nu și în rezultate.

Momentul este potrivit pentru a inversa situația, avertizează Arnal: «Se preconizează o creștere foarte mare a investițiilor în apărare; vom încerca să fie cât mai tractoare posibil pentru țesutul nostru industrial și tehnologic».

Această tracțiune se explică prin posibilele aplicații complementare dezvoltărilor legate de apărare. Arizaga exemplifică utilizările tehnologiei cuantice în diagnosticul precoce, în rezonanța magnetică nucleară sau în detectarea contaminanților. De asemenea, subliniază magnetometria, care permite determinarea cu precizie a unei locații sau a unui obiect fără acoperire prin satelit.

«Se vorbește mult despre digitalizarea industriei, iar noi cerem industrializarea digitalizării, să avem o adevărată politică de stat și europeană pentru tot ce înseamnă digital», subliniază Arnal.

«Am pierdut deja trenul internetului, dar în tehnologiile cuantice poate fi diferit, mai ales pentru că ceea ce propunem noi nu este cum să ne urcăm într-un tren care este deja în mișcare de mult timp, ci cum să ne plasăm în frunte. În tehnologiile cuantice avem oportunitatea», concluzionează cercetătoarea de la Elcano.