Ketanji Brown Jackson a ridicat vocea de alarmă

Ketanji Brown Jackson a ridicat vocea de alarmă. Judecătoarea constituțională, care a ajuns în 2022 la Curtea Supremă nominalizată de președintele Joe Biden, a devenit prima magistrată care denunță cu toate literele atacul pe care sistemul judiciar federal îl trăiește din partea Administrației Donald Trump. «Judecătorii se confruntă cu o amenințare crescândă nu doar de violență fizică, ci și de răzbunări profesionale în întreaga țară. Și asta doar pentru că își fac treaba», a asigurat judecătoarea într-o conferință a magistraților celebrată săptămâna aceasta în Puerto Rico. Brown Jackson a avertizat că atacurile nu sunt izolate, ci «sunt concepute pentru a intimida pe cei care servesc în această sarcină fundamentală» în societate.

«Amenințările și hărțuirea sunt atacuri la adresa democrației noastre, la sistemul nostru de guvernare. Iar riscul este ca acestea să ajungă să submineze Constituția și statul de drept», a avertizat ea. Judecătoarea a evitat în discursul său să-l menționeze pe președintele Trump pe nume, dar s-a referit la «elefantul din cameră». Asta după săptămâni în care funcționari ai Cabinetului, când nu chiar președintele, au atacat judecătorii care au emis hotărâri contrare intereselor Administrației. Tărăboiul a avut chiar și un nume propriu, cel al lui James Boasberg, un judecător centrist care s-a opus deportărilor sumare pe care puterea executivă le-a avut în vedere pentru zeci de mii de cetățeni din El Salvador și Venezuela. Trump l-a calificat pe Boasberg drept «lunatic» și a cerut Congresului, controlat de republicani, să deschidă un proces politic (impeachment) împotriva judecătorului care a oprit invocarea controversatei legi a Inamicilor Străini din 1789 pentru a expulza străini cu puține obstacole judiciare. Criticile furioase ale trumpismului l-au determinat pe John Roberts, președintele Curții Supreme, să emită un comunicat neobișnuit, în care a exprimat că diferențele dintre executiv și judiciar trebuie rezolvate prin canalele instituționale, în acest caz un apel în fața unui tribunal. «Destituirea nu este un răspuns adecvat la dezacordul asupra unei decizii», a indicat atunci Roberts, care a ajuns la instanța supremă numit de George W. Bush. Brown Jackson a făcut referire și la acest limbaj belicos folosit de Administrație și de funcționari împotriva judecătorilor. Consilierul prezidențial Stephen Miller, creierul principalelor strategii de deportare a persoanelor fără documente, a fost unul dintre cei mai feroci critici ai puterii judecătorești. El a criticat hotărârile, delegitimând pe cei care le-au emis, pe motiv că nu au fost aleși, și i-a calificat drept «comuniști».

Discursul lui Brown Jackson a durat mai puțin de 20 de minute, dar criticile ei au fost foarte bine primite de public, compus în majoritate din funcționari judiciari. Aceștia au ovaționat-o în picioare de mai multe ori, conform Politico, primul mediu care a informat despre cuvintele magistratei. Aceasta face parte din minoritatea progresistă care există în prezent în cadrul Curții Supreme, unde cei șase judecători conservatori dețin conducerea. «Vă invit să continuați să vă faceți treaba, să continuați să faceți ceea ce este corect pentru această țară. Sunt sigură că istoria va revendica serviciul pe care l-ați prestat», le-a spus judecătoarea, prima femeie afro-americană care a ajuns la Curtea Constituțională americană. De când a ajuns în banca Curții Supreme, Brown Jackson, în vârstă de 54 de ani, a păstrat un profil scăzut, limitându-și aparițiile publice. Majoritatea discursurilor sale s-au axat pe istoria sa personală, pe modul în care fiica a doi profesioniști din clasa mijlocie educați în școli segregate și crescută în Miami a făcut istorie. Vocea de alarmă a lui Ketanji Brown Jackson a fost dată la doar câteva ore după ce Kamala Harris a reapărut în San Francisco cu un diagnostic similar. «Trăim un moment în care echilibrul puterilor începe să se clatine. Când acesta se prăbușește în cele din urmă, asta se numește criză constituțională. Ne va afecta pe toți pentru că înseamnă că regulile care ne protejează drepturile și libertățile nu vor mai avea importanță», a semnalat fosta candidată prezidențială în fața unei organizații feministe. Organizații precum Speak Up for Justice au avertizat cu privire la creșterea amenințărilor împotriva judecătorilor. Acest grup non-profit a amintit un exemplu sumbru recent, în care mai mulți judecători au primit la domiciliu pizza pe care nu o comandaseră. Mesajul era clar: știm unde locuiți.