Pentru membrii Băncii Centrale Europene (BCE)

Pentru membrii Băncii Centrale Europene (BCE), cele șase săptămâni dintre reuniuni reprezintă timp pentru a analiza date – despre inflație, salarii sau creștere economică, printre altele – și pentru a examina noutățile care ar putea altera aceste cifre, lucru obișnuit de când Donald Trump a ajuns la Casa Albă și a transformat fiecare zi a mandatului său într-o cursă pentru a distruge status quo-ul. Guvernatorii băncilor centrale digeră tot acest cocktail și apoi oferă indicii despre impresiile lor în aparițiile lor media, unde sunt de obicei mai expliciți decât președinta, Christine Lagarde, mai precaută în intervențiile sale.

Mulți dintre acești membri ai Consiliului Guvernatorilor au fost recent la Washington, la reuniunile de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și ale Băncii Mondiale. Și dacă cuvintele lor servesc drept termometru, mercurul indică clar că, după șapte reduceri, febra pentru a continua ieftinirea prețului banilor este departe de a se diminua. «Sunt de acord cu președinta Christine Lagarde că, până acum, impactul net al anunțurilor tarifare ale Statelor Unite pare a fi mai degrabă dezinflaționist decât inflaționist», a afirmat guvernatorul băncii centrale austriece, Robert Holzmann. Declarația sa a fost una dintre cele mai surprinzătoare. Numit de ultra-Partidul Libertății, Holzmann este considerat membrul cel mai «șoim» al BCE. Sau, altfel spus, cel mai reticent în a scădea ratele. Cu inflația din aprilie în zona euro situată la 2,2%, a spune că războiul comercial aduce curente dezinflaționiste este practic același lucru cu a spune că inflația va ajunge curând la obiectivul de 2% sau chiar sub, ceea ce va duce la noi reduceri de rate. Piețele futures au captat imediat mesajul, plasând probabilitatea unei scăderi a ratelor la reuniunea din iunie la 100%.

O altă frază notabilă a venit de la un reprezentant al sectorului «porumbel», finlandezul Olli Rehn. «Dacă în iunie se proiectează că inflația va scădea sub ținta noastră de 2% pe termen mediu, atunci reacția corectă este să reducem și mai mult ratele», a spus el la Washington, deschizând ușa pentru ca BCE să reducă ratele cu 50 de puncte de bază dintr-o dată, în loc de cele 25 obișnuite pe care le-a scăzut din iunie trecut, cu o singură excepție, cea din iulie, când le-a lăsat intacte.

Această posibilitate nu este luată în considerare deocamdată. Deși în BCE se impune ideea că tarifele sunt dezinflaționiste pentru Europa deoarece dăunează creșterii și promovează devierea către continent a produselor chinezești ieftine care călătoreau anterior în SUA, reduceri mai mari ar transmite pieței un sentiment de urgență care ar putea fi contraproductiv, iar în vremuri de incertitudine radicală preferă să meargă pas cu pas, ca și până acum. În plus, echilibrul de forțe între «șoimi» și «porumbei» este delicat – conform Econostream, în Consiliul Guvernatorilor, membrii cei mai ortodocși de linie dură sunt 13 în diferite grade, cei mai flexibili 12, și postul băncii centrale slovene este încă vacant – astfel încât o precipitare ar putea rupe o pace internă care până acum a fost menținută intactă.

La aceasta se adaugă faptul că cel mai rău scenariu pentru inflația europeană, cel în care Bruxelles-ul aplică represalii tarifare produselor americane, nu s-a materializat, dar nu a dispărut complet. Scenariul de bază, totuși, este că nu vor fi necesare, ceea ce netezește drumul pentru reduceri. «Vorbitorii Băncii Centrale Europene nu oferă nicio rezistență; în orice caz, dimpotrivă», a arătat în această săptămână o analiză a băncii olandeze ING, referindu-se la noi scăderi ale ratelor. Luni trecută, guvernatorul francez François Villeroy de Galhau s-a alăturat corului într-un interviu acordat radioului RTL. «Nu va exista inflație suplimentară nici anul acesta, nici anul viitor. Există garanții solide [...]. Și asta înseamnă ceva important: avem încă un spațiu gradual pentru a reduce ratele dobânzilor». Villeroy vede o încetinire economică în curs de desfășurare, dar crede că atât Franța, cât și Europa vor scăpa de recesiune. Datele care au fost publicate două zile mai târziu, miercuri, susțin această teză: zona euro a surprins favorabil cu o creștere de patru zecimi în primul trimestru, dar achizițiile anticipate de produse europene de către companiile din SUA, temătoare de tarife, au distorsionat datele, așa că va trebui să așteptăm să se confirme îmbunătățirea.

Președintele băncii centrale olandeze, Klaas Knot, un alt membru cu sensibilitate «șoim», este tranșant în viziunea sa despre ceea ce urmează. «Este sigur 100% că șocul cererii va domina, astfel încât pe termen scurt inflația va scădea», a spus el într-un interviu publicat de grupul olandez de media FD. «Dar în BCE ne concentrăm pe inflația pe termen mediu», a subliniat el. Pe termen mediu și lung, totuși, Knot a schițat un scenariu mult mai incert, în care forțele inflaționiste și dezinflaționiste se ciocnesc. «Dacă economia se prăbușește și fabricile au un exces de capacitate mai mare, presiunea inflaționistă va scădea. În plus, euro s-a apreciat recent. Acest lucru face importurile mai ieftine. Și prețurile energiei au scăzut, de asemenea, dar a ști dacă acest lucru va continua este pură speculație», a spus el. Ca o contrapondere la aceste fenomene dezinflaționiste, el a subliniat că, dacă lanțurile de aprovizionare comerciale se rup, prețurile vor crește, la fel ca și în cazul în care UE decide să impună tarife înapoi ca răspuns la SUA. În plus, el a citat planul de reînarmare europeană și suprimarea plafonului de datorie german ca potențiali impulsuri ale cererii și, prin urmare, ale inflației. «Pe termen mediu, riscurile inflației sunt cu adevărat bidirecționale. Cred că reuniunea BCE din iunie va fi foarte complicată», a rezumat el.

Această presupusă complexitate pare cu totul minoritară, cel puțin în decizia privind ratele. Altceva este elaborarea previziunilor, care sunt, de asemenea, prezentate la viitoarea reuniune din iunie. Acolo, incertitudinea este maximă, deoarece armistițiul comercial de 90 de zile acordat de Trump nu va fi expirat încă, iar scenariul se schimbă complet dacă negocierile ajung la bun sfârșit față de cazul în care nu o fac, astfel încât există riscul ca acestea să devină rapid depășite.

În ceea ce privește limita minimă a ratelor pentru acest an, Gediminas Simkus, guvernatorul Băncii Centrale a Lituaniei, optează pentru 1,75%. «Cu datele disponibile, nu pot exclude încă două reduceri în acest an. Dar pentru a merge mai departe, ar trebui să vedem mai multe surprize negative», a asigurat el la Washington.

Bank of America pariază pe 1,25%

Analiștii Bank of America cred că această predicție va fi subestimată. Economistul său șef, Rubén Segura-Cayuela, care de luni de zile este unul dintre cei care pariază pe reduceri mai accentuate din partea BCE, afirmă că urmează trei reduceri consecutive, ceea ce ar situa ratele în septembrie la 1,5%. Acest lucru ar ridica la zece reducerile de rate de la începutul ciclului. În plus, el vede o altă scădere suplimentară înainte de sfârșitul anului, până la 1,25%. Piețele futures sunt ceva mai reținute. Până la sfârșitul anului, acestea anticipează între două și trei reduceri, ceea ce ar situa ratele între 1,50% și 1,75%. Indicatorii care depind de aceasta anticipează deja această tendință către o finanțare mai ieftină și o remunerație mai mică pentru economii: Euribor este pe punctul de a scădea sub 2% pentru prima dată în peste doi ani și jumătate și a înregistrat în aprilie cea mai mare scădere interanuală din ultimii 15 ani. Iar la ultima licitație, randamentul obligațiunilor de trezorerie pe nouă luni a scăzut sub 2% pentru prima dată din 2022, în timp ce în toamna lui 2023 se apropia de 4%. Un semnal clar că nu se așteaptă creșteri ale prețului banilor în curând.