În câteva cuvinte
Agenția Fiscală din Spania infirmă acuzațiile unei firme de avocatură internaționale privind hărțuirea beneficiarilor "Legii Beckham". Fiscul declară că verificările sunt rare și vizează identificarea schemelor frauduloase, precum utilizarea de firme fictive și contracte false pentru obținerea avantajelor fiscale. Autoritățile fiscale iau în considerare acțiuni legale împotriva firmei care aduce prejudicii reputației țării.
În lumea fiscală spaniolă a izbucnit o dispută publică neobișnuită. O firmă de avocatură internațională, Amsterdam & Partners, cu sedii în Marea Britanie și Statele Unite, a criticat dur Agenția Fiscală din Spania (Agencia Tributaria), acuzând-o de „hărțuire” și „persecuție” asupra profesioniștilor străini care beneficiază de regimul fiscal special cunoscut sub numele de „Legea Beckham”.
Firma susține că practicile fiscului reprezintă „încălcări sistemice, grave și recurente ale statului de drept”. Ca răspuns, Agencia Tributaria a trecut la ofensivă, prezentând date care infirmă complet aceste afirmații. Reprezentanții fiscului spaniol subliniază că controalele asupra persoanelor care utilizează acest regim sunt reziduale și vizează detectarea neregulilor reale.
„Legea Beckham” este un regim fiscal special creat pentru a atrage în Spania lucrători înalt calificați. Principalul beneficiu este că, timp de șase ani, contribuabilii care optează pentru acest regim sunt impozitați doar pe veniturile obținute în Spania, veniturile din alte țări fiind excluse din baza impozabilă. În plus, pentru venituri anuale de până la 600.000 de euro, cota de impozitare este de doar 24%, aproape jumătate din cota marginală aplicată contribuabililor obișnuiți pentru aceleași niveluri de venit. Deoarece acest regim implică o pierdere de venituri publice, surse din cadrul agenției subliniază necesitatea monitorizării sale.
Conform datelor Agencia Tributaria și ale principalelor sale asociații profesionale (Asociación de Inspectores de Hacienda del Estado – IHE, și Sindicato de Técnicos del Ministerio de Hacienda – Gestha), în ultimii 10 ani, aproximativ 37.000 de contribuabili au optat pentru „Legea Beckham”. Dintre aceștia, doar 0,5% (aproximativ 185) au fost supuși unei verificări inspectorale din cauza unor nereguli detectate în declarații. Mai mult, din acest mic procent, 70% dintre cazuri au fost soluționate prin acord cu contribuabilul, și doar 30% au făcut obiectul unor contestații.
Agenția Fiscală afirmă că nu există o atenție specială acordată aplicării „Legii Beckham” în comparație cu alte regimuri fiscale speciale. Acest lucru este confirmat de reprezentanții inspectorilor și tehnicienilor, care menționează că în prioritățile anuale de control fiscal figurează economia subterană și regimurile fiscale speciale, dar „Legea Beckham” nu este menționată distinct.
Atunci, de ce apar uneori alarme? Regimul fiscal este o opțiune solicitată de contribuabil. Se presupune inițial că solicitantul îndeplinește condițiile. Verificările au loc ulterior, de obicei după încheierea campaniilor fiscale, atunci când, prin încrucișarea datelor, se observă neconcordanțe. Cele mai frecvente nereguli în cadrul excepției pe care o reprezintă „Legea Beckham” sunt utilizarea contractelor de muncă false și a societăților fictive (firme-fantomă) pentru a încerca să se obțină ilegal beneficiile fiscale.
Există cazuri, afirmă reprezentanții fiscului, în care s-a detectat că contribuabilul creează în Spania o societate fără activitate reală sau mijloace, dar continuă să lucreze pentru o companie străină. Scopul este de a constitui artificial un contract de muncă în Spania, care este una dintre cerințele pentru a opta la regimul fiscal, și astfel să beneficieze de avantaje. În alte situații, se creează societăți fictive chiar înainte de a obține un câștig semnificativ în străinătate, evitând astfel impozitarea atât în Spania, cât și în jurisdicția de origine, deoarece veniturile generate în străinătate sunt scutite conform „Legii Beckham”. Aceste structuri disimulează adesea relația dintre contribuabil și societate prin intermediul altor entități sau persoane apropiate, precum consultanți sau membri ai familiei. Societățile interpuse nu au, în general, activitate reală și mijloace, și sunt adesea înregistrate la domiciliul contribuabilului sau al consultantului său fiscal.
Este ușor ca aceste scheme să fie detectate de către funcționari. Agenția Fiscală dispune de o cantitate imensă de date și de instrumente care permit încrucișarea acestora pentru a identifica neconcordanțele. De exemplu, accesul la indicele notarial unic permite să se vadă dacă o societate a fost creată de contribuabilul însuși sau de un membru al familiei sale. În plus, un mic procent din contribuabilii din toate regimurile speciale sunt monitorizați preventiv și aleatoriu, prin sondaj, ceea ce poate, de asemenea, duce la detectarea neregulilor.
În alte cazuri, contribuabilii nu respectă termenele stabilite de cerințe și încearcă să profite de avantaje fără a avea dreptul la ele. Pentru a beneficia de „Legea Beckham”, persoana trebuia să fi fost în afara Spaniei în cele cinci perioade fiscale consecutive anterioare. Dacă nu este așa, situația trebuie ulterior regularizată.
Agenția Fiscală a explicat, la reacția față de acuzațiile firmei de avocatură, că regimul fiscal în cauză este o opțiune, nu un permis de liberă trecere fără posibilitate de revizuire. Acolo unde firma internațională de avocatură vede „hărțuire” și „persecuție” pentru ani fiscali încheiați, funcționarii fiscului văd proceduri de revizuire care funcționează în ritmuri obișnuite. Reprezentanții fiscului spaniol solicită ministerului să inițieze demersuri legale împotriva firmei de avocatură pentru a stopa „prejudiciul adus reputației țării și agenției”.
