O aventură politică romanescă a secolului XX primește un cronicar: Povestea lui Troțki și a adepților săi

O aventură politică romanescă a secolului XX primește un cronicar: Povestea lui Troțki și a adepților săi

În câteva cuvinte

„O frumusețe teribilă” explorează viața și luptele adepților lui Troțki, evidențiind intimitatea, sentimentalitatea și extinderea temporală a mișcării troțkiste, oferind o perspectivă nouă și captivantă asupra unei perioade tumultoase din istorie.


În 1940, asasinarea lui Leon Troțki de către un agent sub acoperire i-a oferit lui Stalin împlinirea dorinței sale de a-l elimina pe cel care, odată, îi putea umbri gloria.

Crima din Coyoacán este un episod fascinant de spionaj sinistru, similar cu cele orchestrate de Putin în zilele noastre. Pentru Troțki și soția sa, anii anteriori au fost o odisee de asediu, durere și muncă obsesivă. Mult după eveniment, la sfârșitul secolului XX, doi dintre ultimii colaboratori ai fostului șef al Armatei Roșii se reîntâlnesc în fața biroului unde Ramón Mercader a intrat mișelește în istoria criminală a umanității cu un piolet. „Se pare că am devenit spectatori ai trecutului”, îi spune secretarul francez Raymond Molinier bodyguardului Jean van Heijenoort.

Revoluționarul Molinier este personajul principal al poveștii corale „O frumusețe teribilă”.

Edurne Portela și José Ovejero au avut provocarea literară de a construi un artefact narativ, cu date și voci multiple, prin care trecutul să fie trăit din nou ca o experiență politică și emoțională. Și reușesc, deși nu este ușor. Această poveste este atât de uluitoare încât, de multe ori, martorii nu au fost la înălțime, deoarece realitatea a depășit orice mitologie. „Răzbunarea lui Stalin era o răzbunare biblică”, afirmă ei. Această dimensiune biblică transformă odiseea galaxiei troțkiste într-o aventură romanescă grandioasă.

Până acum, povestea a fost prezentată ca o tensiune între fervoarea revoluționară fanatică a actorilor săi și persecuția din partea ordinii stabilite, fie tirania URSS, fie democrația burgheză din Franța.

Dar această nouă abordare, datorită documentării și instrumentelor ficțiunii romanești, introduce trei variabile care pot schimba modul în care a fost narată această odisee.

Prima variabilă este intimitatea și sentimentalitatea (nu senzaționalismul sau sentimentalismul).

Cartea capătă profunzime prin prezentarea acestei aventuri labirintice prin ochii, corpul, dorința și emoțiile unor femei revoluționare care au fost mame și partenere. Jeanne Martin de Pallières, prima parteneră a lui Molinier, este la fel de fascinantă ca el. Fiică nonconformistă dintr-o familie bună, își dedică viața activismului și rămâne legată de virilitatea magnetică a lui Molinier. Ea îl însoțește când o cheamă să-l asiste pe Troțki în exilul din Turcia, iar când el pleacă, începe o relație cu fiul lui Troțki și îngrijește nepotul politicianului rus ca pe propriul fiu. Ceea ce face cartea atât de profundă nu este această aventură în care dragostea și credința politică se împletesc, ci relatarea disperării unei femei când Lev Sedov este asasinat la Paris, Troțki o calomniază ca pe o isterică sau pierde copilul pe care îl îngrijise ca pe al ei. Este cel mai tragic exemplu, dar nu este singurul.

A doua variabilă este extinderea temporală a poveștii.

Aici, istoria nu se termină în ziua din 1940 cu creierii lui Troțki împrăștiați, nici în descrierea evoluției ideologice a troțkiștilor, care au ajuns în rândurile CIA sau ale neoconservatorismului. În „O frumusețe teribilă”, se avansează într-un alt spațiu/timp. Se sare de la Lisabona în timpul celui de-al Doilea Război Mondial până la apariția focarelor revoluționare din America Latină. Imaginea lui Molinier în fața Evitei Perón, în conversație cu un Che aflat la ananghie sau legat de grupuri revoluționare din Argentina dictaturii militare îl transformă într-un fel de Zelig al revoluției permanente.

Și a treia variabilă este scrierea în patru mâini.

Procesul de scriere al lui Portela și Ovejero este integrat în text. Nu este ceva artificial sau anecdotic. Ei povestesc despre plimbările lor pe străzi și prin cimitire, despre căutarea de documente sau despre dialogurile cu supraviețuitorii. Dar nu asta legitimează morala romanului. Cheia este modul în care scrierea acestei povești despre vieți și cupluri se leagă de a lor ca un cuplu care se iubește și, în procesul de construire, dragostea și cercetarea ne permit să asistăm la dezvoltarea relației lor mature într-un moment critic și cu boala la pândă. Au dreptate. Viața este întotdeauna esențială pentru literatură. Fără viață, nu este literatură.

„O frumusețe teribilă”

Edurne Portela / José Ovejero

Galaxia Gutenberg, 2015

344 pagini

21 de euro

Căutați-o în librăria dvs.

Read in other languages

Про автора

Cristina este specializată în știri din domeniul sănătății din Spania, ea oferă informații precise și actualizate despre evenimentele medicale.