
În câteva cuvinte
Studiul publicat în The Lancet sugerează că o injecție anuală cu lenacapavir ar putea preveni infecția cu HIV, dar costul ridicat și accesibilitatea limitată rămân obstacole majore. Deși rezultatele sunt promițătoare, sunt necesare studii clinice suplimentare pentru a confirma eficacitatea. Accesibilitatea globală rămâne o provocare logistică și umanitară, mai ales în contextul reducerilor de finanțare.
O singură injecție anuală cu lenacapavir ar putea fi suficientă pentru a preveni infecția cu HIV
O singură injecție anuală cu lenacapavir ar putea fi suficientă pentru a preveni infecția cu HIV. Aceasta este concluzia unui studiu publicat recent în revista The Lancet. Deși este un studiu de fază 1, concentrat pe siguranță și farmacocinetică, rezultatele au arătat că nivelul de lenacapavir în sânge a fost suficient de ridicat pentru a fi eficient în prevenirea HIV. Studiul nu a evaluat direct eficacitatea în prevenirea infecției, dar datele sunt promițătoare și se adaugă la ceea ce este deja considerat un punct de cotitură în lupta împotriva unei boli care a ucis peste 40 de milioane de oameni și infectează 1,3 milioane anual.
„Prin comparație cu nivelurile atinse în sânge, ne așteptăm la rezultate similare, dar vor fi necesare studii clinice pentru a fi siguri”, a declarat José Alcamí, director științific al Unității HIV de la Spitalul Clinic din Barcelona, prezent la Conferința privind Retrovirusurile și Infecțiile Oportuniste (CROI) din San Francisco, unde au fost prezentate rezultatele studiului.
Lenacapavir, un antiviral de la compania farmaceutică Gilead, deja aprobat ca tratament în combinație cu alte antiretrovirale, a demonstrat în două studii anul trecut că poate preveni infecția atunci când este utilizat ca profilaxie sub formă de injecție subcutanată de două ori pe an. Această modalitate de administrare a medicamentului, la care s-ar adăuga injecția intramusculară anuală, ar evita problemele de aderență care pot apărea cu medicamente precum Truvada, care trebuie luate zilnic pentru a reduce riscul de infecție. Totuși, cu un tratament care costă aproximativ 20.000 de euro pe an în Spania și dublu în SUA, costul reprezintă o limitare importantă, mai ales pentru a ajunge în țările unde este cea mai mare nevoie.
Informații suplimentare
Umanitatea este mai aproape de a stopa HIV… și cel mai mare obstacol este prețul medicamentului care reușește
Pilulele de profilaxie pre-expunere (PrEP), pe care persoanele cu risc de expunere la virus trebuie să le ia zilnic pentru a preveni infecția, costă acum în Spania aproximativ 30 de euro pe lună. Până acum, PrEP este aprobat în două formate: o pastilă zilnică sau o injecție la fiecare două luni. Atunci când este utilizat corect, PrEP are o eficacitate de peste 90% în prevenirea HIV, dar, după cum subliniază Gilead într-un comunicat de presă, în 2023, doar 3,5 milioane din cele 21,2 milioane de persoane care ar putea beneficia de PrEP la nivel mondial îl primeau.
Alcamí subliniază că, în țările mai dezvoltate, diferența de preț face imposibilă concurența noilor medicamente cu cele vechi, dar că „Gilead a anunțat că îl va oferi gratuit în țările cu resurse medii și scăzute, cedând exploatarea către instituții non-profit”. „Acest lucru ar putea face ca acest compus să poată fi utilizat mai devreme în Africa de Sud decât în Spania, ceea ce ar fi o veste foarte bună pentru femeile sud-africane, care sunt unul dintre cele mai afectate grupuri de HIV din lume”, afirmă el.
Bonaventura Clotet, directorul Institutului de Cercetare a SIDA IrsiCaixa, a cunoscut primul caz de SIDA descris în Spania în 1981. Acest lucru s-a întâmplat în timpul rezidențiatului său ca specialist în Medicină Internă la Spitalul Universitar Vall d’Hebron din Barcelona. De atunci, progresul împotriva bolii a fost radical. Acum, consideră că problema acestor tratamente „este ca ele să fie accesibile tuturor”. „Cu o injecție pe an, ar fi posibil să avem orașe și țări întregi libere de SIDA, deoarece nu ar exista noi infecții, dar nu-mi imaginez că îl vor face economic”, adaugă Clotet, tot din San Francisco.
În opinia sa, cea mai bună modalitate de a utiliza aceste noi medicamente este „să identificăm bine populațiile care ar avea nevoie de un injectabil cu acțiune îndelungată, deoarece nu pot tolera Truvada din cauza problemelor renale, sau femeile din Africa subsahariană, în zone cu incidență ridicată, cărora le este dificil să respecte tratamentul oral și unde, în schimb, o injecție pe an ar fi mai ușor de administrat”.
În această revoluție a tratamentelor împotriva HIV, există și altele cu acțiune prelungită, cum ar fi Cabenuva, care constă în două injecții administrate la fiecare două luni și are un cost prea ridicat pentru mulți oameni din țările sărace. ViiV, una dintre companiile din spatele medicamentului, lucrează deja la versiuni care au aceeași prevenție cu injecții la fiecare șase luni.
Lenacapavir blochează capsida HIV, învelișul care protejează materialul genetic al virusului. Astfel, împiedică virusul să se reproducă și să infecteze alte celule. Mecanismul permite, de asemenea, menținerea efectului cu cantități foarte mici de medicament și acțiunea sa prelungită.
Javier Martínez Picado, cercetător principal la IrsiCaixa și profesor ICREA, comentează valoarea medicamentului. „Când vorbești cu persoane expuse la infecție sau care s-au infectat și evaluează aceste medicamente cu acțiune îndelungată, fiecare îți oferă viziunea sa; există oameni care preferă să ia pastile sau să se injecteze, și se evaluează și implanturi [care eliberează medicamentul] așa cum se fac pentru unele contraceptive”, explică el. „Pentru un grup de populație, a avea un tratament pe termen lung și a uita de el este un mare beneficiu, mai ales dacă sunt persoane cu risc ridicat de infectare”, continuă, dar subliniază că „aceste terapii PrEP protejează exclusiv împotriva HIV, nu împotriva altor boli cu transmitere sexuală”. „De asemenea, trebuie să fie constanți în a-și aminti că trebuie să revină anual pentru a primi injecția, pe care, după atâta timp, o pot uita”, subliniază el.
Martínez Picado, care se află și el în San Francisco, spune că la deschiderea conferinței s-a amintit că „în lume există acum aproximativ 50 de milioane de oameni care au nevoie de aceste medicamente”. „Indiferent dacă mecanismul medicamentului funcționează, ne rămâne provocarea de a-l face să ajungă la toți oamenii care au nevoie de el, nu doar în nordul global”, continuă el. „A face medicamentele să ajungă la cei care au nevoie va fi o provocare mai degrabă logistică și umanitară, într-un moment în care se produc reduceri din partea SUA, inclusiv la ajutoarele pentru lupta împotriva HIV”, conchide el.
Alcamí este de acord cu diagnosticul și reamintește că o mare parte din finanțarea medicamentelor pentru prevenirea HIV, „aproximativ 90%, provine de la Pepfar (Planul de Urgență al Președintelui Statelor Unite pentru Alinarea SIDA), o organizație care a fost suspendată din ordinul administrației Trump”. După ani de progrese mari, există milioane de oameni care ar putea pierde accesul la medicamente care îi împiedică să se îmbolnăvească și să moară din cauza deciziilor politice.