
În câteva cuvinte
Experții și autoritățile din domeniul sănătății din Spania subliniază importanța vitală a screening-ului pentru cancerul de col uterin. Detectarea precoce crește semnificativ șansele de supraviețuire. Se discută despre necesitatea uniformizării programelor de screening la nivel național și a creșterii gradului de conștientizare în rândul femeilor.
Se estimează că peste 2.300 de femei din Spania vor fi diagnosticate cu cancer de col uterin în 2025. Screening-urile joacă un rol cheie în creșterea ratelor de supraviețuire, deoarece detectarea precoce poate reduce mortalitatea cauzată de această boală - care provine din celulele care căptușesc colul uterin - cu până la 70%. Și, deși fiecare comunitate autonomă implementează programul care a trecut de la oportunist la populațional în 2019, realitatea este că această politică publică se dezvoltă în ritmuri diferite în țară.
În cadrul forumului "Bune practici în detectarea precoce a cancerului de col uterin", desfășurat luni la Congresul Deputaților din Madrid, autoritățile sanitare și asociațiile de pacienți au subliniat urgența uniformizării implementării screening-urilor între cele 17 teritorii, în ajunul Zilei Mondiale de Luptă împotriva acestei patologii, care se celebrează pe 26 martie.
Ceea ce acum 50 de ani rareori putea fi detectat la timp, tehnologia a făcut posibil. Cu toate acestea, accesul echitabil și de calitate la această măsură preventivă și de asistență este încă în curs de desfășurare în Spania. Acest lucru a fost recunoscut de consilierii de sănătate reuniți la evenimentul organizat de Alianța pentru Detectarea Precoce a Cancerului la Femei, un grup de experți format din președinți și reprezentanți ai asociațiilor de pacienți și societăților științifice, promovat de Hologic. "În Comunitatea Madrid, programul este implementat la Spitalul Ramón y Cajal, dar dorim să ajungă la întreaga populație... Suntem îngrijorați deoarece aderența este de doar 30%, în ciuda faptului că trimitem mesaje", a declarat Fátima Matute, consilier de sănătate din Madrid.
În Țara Bascilor, aderența la screening este de 67%, lucru obținut prin invitații fără programare și prin mesaje text; dar ideal ar fi să se ajungă la 80%, a comentat Alberto Martínez, autoritatea sanitară a comunității. Inițiativa se aplică și persoanelor asimptomatice pentru a reduce incidența și mortalitatea. În plus, această comunitate are o unitate centralizată de probe, găzduită în Spitalul Universitar din Donostia. "Noi încorporăm citologia lichidă și convențională. Pe lângă screening, menținem screening-ul oportunist pentru a cunoaște alte vârste care nu sunt luate în considerare", a adăugat Jesús Fernández, consilier de sănătate din Castilla-La Mancha, care și-a împărtășit experiența din regiune. De când portofoliul comun de servicii al Sistemului Național de Sănătate a fost modificat, comunitățile și orașele autonome au avut la dispoziție cinci ani pentru a iniția modificarea programului. Scopul este de a atinge o acoperire de aproape 100% a populației până în 2029.
Pe această temă, Begoña Barragán, președinta Grupului Spaniol al Pacienților cu Cancer, a subliniat că programul reprezintă o oportunitate de a asigura o implementare care să respecte criteriile de calitate, echitate și sustenabilitate. "Lucrul fundamental al screening-ului este că salvează vieți. Accesul este diferit [între comunități] și nu ar trebui să pierdem nicio viață din cauza a ceva ce poate fi prevenit", a spus ea.
Una dintre cauzele principale ale inechității este diferența în disponibilitatea infrastructurii, a profesioniștilor din domeniul sănătății și a tehnologiei. În Insulele Canare, de exemplu, acest program nu va ajunge decât la sfârșitul acestui an, a informat ziarul La Provincia. Sau în Andaluzia, unde screening-ul populațional a început în iulie 2024. José Luis Rodríguez, președintele Societății Spaniole de Anatomie Patologică, a subliniat acest aspect. "Una dintre cele mai importante fațete este detectarea precoce a cancerului. Și asta nu se întâmplă în comunități, există o inechitate impresionantă", a recunoscut Rodríguez. Implementarea diagnosticului și tehnologia adecvată sunt elemente care fac diferența.
Deși acest forum s-a concentrat pe cancerul de col uterin, s-a vorbit și despre un alt tip de cancer care afectează în mod specific femeile: cancerul de sân, deoarece acesta este drumul pe care se dorește a se merge. "Pot spune că vin din viitor. Screening-urile pentru cancerul de sân sunt implementate de 35 de ani, iar Spania are cea mai mare rată de supraviețuire", a declarat Julia Camps, vicepreședintă a Societății Spaniole de Diagnostic Imagistic al Sânului.
În același timp, experta a subliniat importanța standardizării informațiilor colectate, astfel încât să se poată face o comparație corectă cu restul regiunilor. Acest lucru se datorează faptului că există o "lipsă de date omogene și comparabile", în opinia lui Camps. "17 moduri de a face screening pentru sân sau col uterin nu este bine, deoarece acest lucru duce la inechitate", a argumentat ea.
Conștientizarea salvează vieți
Au trecut cinci ani de când screening-ul pentru cancerul de col uterin a încetat să mai fie un program oportunist, dar mai este mult de lucru în ceea ce privește conștientizarea și sensibilizarea societății. David del Valle, ginecolog la Spitalul Donostia (Țara Bascilor), a asigurat că aceste aspecte influențează direct accesul la programele de detectare și diagnostic precoce. Această tumoare are nevoie de ani de zile pentru a se dezvolta și există multe oportunități de a o detecta la timp, de a o trata și de a o vindeca.
"Este cea mai frecventă boală cu transmitere sexuală din lume și este important să informăm populația", a spus del Valle. Unele paciente cred că, dacă au un partener stabil, nu sunt expuse riscului, a exemplificat ginecologul, iar această situație, în multe cazuri, nu este așa. Este esențial să se răspundă la întrebări despre motivul pentru care se face screening-ul, ce este testul de detectare a virusului papiloma uman și de ce femeile ar trebui să meargă la centrele medicale pentru a face examene preventive. În plus, trebuie explorate și alte aspecte, cum ar fi ajutarea la controlul impactului emoțional în cazul unui diagnostic pozitiv și gestionarea așteptărilor sau temerilor pacientelor. "Se asociază cu sentimente de rușine și vinovăție. Trebuie să îmbunătățim strategiile, cum ar fi auto-prelevarea vaginală, care este o realitate în diferite părți ale luminii", a conchis acesta.
"Este important să se asigure criterii de calitate și echitate, să se colecteze și să se partajeze datele și să se încurajeze participarea și conștientizarea", a declarat Emilia de Alonso, director general pentru Peninsula Iberică al Hologic.