În câteva cuvinte
Un studiu amplu realizat în Țara Galilor sugerează că vaccinarea împotriva herpesului zoster (zona zoster) ar putea reduce riscul de a dezvolta demență cu aproximativ 20%. Această asociere a fost observată prin compararea unui număr mare de vârstnici vaccinați și nevaccinați, datorită unei politici de vaccinare specifice. Efectul protector pare a fi mai pronunțat la femei. Deși promițătoare, aceste rezultate necesită confirmare prin studii clinice pentru a stabili o relație cauzală și a înțelege mecanismele implicate.
O decizie de politică sanitară luată în Țara Galilor în 2013 a pus bazele unui experiment natural de mari dimensiuni. Iar acesta ar fi putut demonstra acum că un vaccin poate reduce riscul de demență. Studiul a fost publicat marți în prestigioasa revistă științifică Nature, dar a început să prindă contur acum mai bine de un deceniu, când penuria de vaccinuri împotriva herpesului zoster a determinat autoritățile galeze să limiteze utilizarea acestora la persoanele vârstnice sub 80 de ani. Acest lucru a creat o bază de date uriașă de pacienți, vaccinați și nevaccinați, care ar putea demonstra o teorie emergentă: aceea care susține că virusurile care afectează sistemul nervos pot crește riscul de demență.
În 2020, o echipă de cercetători de la Universitatea Stanford a început să analizeze fișele medicale a peste 280.000 de vârstnici galezi, comparându-i pe cei care primiseră vaccinul cu cei care nu îl primiseră. Au observat că unul din opt adulți în vârstă, care aveau atunci 86 și 87 de ani, dezvoltase demență. Însă prevalența în rândul celor care primiseră vaccinul împotriva herpesului zoster era cu 20% mai mică. «A fost o descoperire cu adevărat surprinzătoare», afirmă Pascal Geldsetzer, medic și autor principal al studiului. «Acest semnal protector enorm era acolo, indiferent de cum erau analizate datele».
Datele au fost analizate ținând cont de ratele reale de vaccinare — doar jumătate din populația eligibilă a primit vaccinul — și concentrându-se pe vârstnici de vârste practic identice, născuți la o diferență de o săptămână. Studiul este relevant datorită robusteții concluziilor sale, dar nu este primul care le formulează. Cercetări anterioare asociaseră acest vaccin cu rate mai scăzute de demență, dar aveau o părtinire importantă, explică Geldsetzer: Persoanele care se vaccinează tind, de asemenea, să fie mai preocupate de sănătatea lor în moduri care pot afecta apariția demenței.
«Studiul nostru adoptă o nouă abordare și, prin urmare, aduce un nivel de dovezi foarte diferit», subliniază expertul. Politica sanitară din Țara Galilor a oferit un scenariu foarte similar cu cel dintr-un studiu randomizat, dar cu un număr mult mai mare de participanți. Și ar putea fi chiar mai mare. Alte țări au implementat vaccinul împotriva herpesului zoster în mod similar. În Spania, de exemplu, s-a început vaccinarea în 2022 a tuturor cetățenilor care împlineau 80 de ani, excluzându-i pe cei care aveau atunci o vârstă mai înaintată. Geldsetzer confirmă că echipa sa «a observat același efect protector și în alte populații», dar acest lucru nu a fost analizat în profunzime în studiul prezent.
Expertul asigură că efectele protectoare ale vaccinului sunt «substanțial mai mari decât cele ale instrumentelor farmacologice existente pentru demență». Cel mai promițător se numește lecanemab. Rezultatele unui studiu clinic arată că acest medicament reduce deteriorarea mentală cu 27% la pacienții cu Alzheimer, dar ar putea fi responsabil pentru decesul a două persoane. În orice caz, este un medicament pentru atenuarea efectelor, nu pentru prevenirea apariției bolii.
Demența afectează peste 55 de milioane de persoane la nivel mondial și se estimează că în fiecare an apar zece milioane de cazuri noi. Lipsa progreselor în prevenire sau tratament i-a determinat pe unii cercetători să exploreze alte căi, cum ar fi rolul anumitor infecții virale. Și aici intervine herpesul zoster.
Cunoscut sub numele de zona zoster, este o infecție virală care provoacă o erupție cutanată. Este cauzată de același virus care provoacă varicela: virusul varicelo-zosterian, care, după ce se manifestă în copilărie, rămâne latent în celulele nervoase pe viață. Se poate reactiva și provoca un tip dureros de herpes atunci când persoanele sunt imunodeprimate sau ating o anumită vârstă. Se estimează că între 50 și 90 de ani, una din trei persoane va prezenta la un moment dat un episod al acestei boli.
Dar care este mecanismul care îl leagă de demență? «Există tot mai multe studii care demonstrează că virusurile care vizează preferențial sistemul nervos și care hibernează în acesta pentru o mare parte a vieții pot fi implicate în dezvoltarea demenței», semnalează Geldsetzer. Eradicarea virusului varicelo-zosterian ar elimina această posibilitate. Dar există și un al doilea mecanism subiacent. «Vaccinurile pot avea efecte asupra sistemului imunitar mai ample decât simpla provocare a răspunsului anticorpilor pentru care au fost concepute», semnalează Geldsetzer, deci nu este nerealist să credem că pot avea beneficii și pentru alte boli.
Alberto Ascherio, profesor de epidemiologie la Universitatea Harvard și neimplicat în cercetare, se arată deosebit de optimist. «Acesta este un studiu valoros, cel mai riguros publicat până în prezent pe această temă», asigură el într-un schimb de mesaje. De aceea, explică Ascherio, «este important și urgent să se investigheze mai mult, acest lucru ar putea avea un impact enorm asupra sănătății publice».
Studiul indică diferențe în efectul pe care acest vaccin îl poate avea asupra bărbaților și femeilor, oferind acestora din urmă o protecție mai mare împotriva demenței. «Acest lucru s-ar putea datora diferențelor sexuale în răspunsul imunitar sau în modul în care se dezvoltă demența», explică Geldsetzer. Femeile au, în medie, un răspuns mai mare de anticorpi la vaccinare. Se știe că ele generează mai multă imunitate împotriva gripei decât bărbații după vaccinare, iar acest lucru s-a văzut clar și în ultimele faze ale pandemiei de covid.
«Pe de altă parte, știm, de asemenea, că atât herpesul zoster, cât și demența sunt mai frecvente la femei decât la bărbați», adaugă expertul. Potrivit fundației Alzheimer Spania, prevalența demențelor în țara respectivă este de 11,1% pentru femei și 7,5% pentru bărbați. Aceste date ar putea explica de ce vaccinul protejează mai bine femeile, dar cercetătorii nu au reușit să demonstreze acest lucru în mod concludent.
Studiul actual deschide posibilitatea investigării unei noi căi pentru reducerea incidenței demenței, o boală foarte răspândită și a cărei cercetare nu reușește să se concretizeze într-un tratament eficient. Dar rămâne doar o posibilitate. Echipa lui Geldsetzer a observat tipare la nivel populațional în toate populațiile care și-au vaccinat vârstnicii în mod arbitrar. «Dar ceea ce avem cu adevărat nevoie pentru a convinge comunitatea medicală este un studiu clinic», explică expertul. Acest lucru ar putea demonstra definitiv ipoteza lor promițătoare. Pe lângă indicarea unor variabile interesante, cum ar fi vârsta ideală pentru administrarea acestui vaccin, maximizând efectele sale protectoare. Același studiu, în concluziile sale, semnalează că «dacă aceste constatări sunt într-adevăr cauzale, vaccinul împotriva zosterului va fi mult mai eficient și mai rentabil pentru prevenirea sau întârzierea demenței decât intervențiile farmaceutice existente». Dar pentru a confirma acest lucru este necesară continuarea cercetărilor.
