Neirounauka

Cum am învățat să anticipăm: Rolul crucial al cerebelului în prezicerea lumii

În 2018, revista Springer Nature a publicat un caz clinic foarte curios

În 2018, revista Springer Nature a publicat un caz clinic foarte curios: o femeie de 43 de ani a suferit un accident vascular cerebral din cauza unui amestec anormal de vase de sânge în creier. Pentru a o salva, medicii au efectuat o embolizare, o procedură care blochează vasele defectuoase pentru a evita noi hemoragii.

Neuroștiința Ideologiei: Cum ne influențează genele și creierul

Francis Galton și Eugenia

Francis Galton, vărul inteligent al lui Darwin, a intuit consecințele teoriei evoluției asupra umanității. A observat cum evoluția contrazicea teologia și cum mintea umană putea fi îmbunătățită prin reproducere selectivă, introducând termenul de eugenie.

Harta unei mici porțiuni din creierul de șoarece deschide noi orizonturi în înțelegerea inteligenței umane

Cartografierea unei mici părți din creierul unui șoarece

Cartografierea unei mici părți din creierul unui șoarece, de doar un milimetru cub din cortexul cerebral, a fost suficientă pentru a porni pe un drum nou, neexplorat până acum, spre înțelegerea minții umane. Un consorțiu internațional a reușit să cartografieze, cu un nivel de detaliu fără precedent, întreaga rețea neuronală și modul în care celulele creierului sunt activate în acea mică bucată de organ la un mamifer.

Plânsul bebelușului: Ce spune știința

După ani de zile studiind sunetele lumii animale, neuroștiințificul francez Nicolas Mathevon (Saint-Étienne, Loire, 57 de ani), specialist în bioacustică și profesor la Universitatea Jean-Monnet din Saint-Étienne, a încercat să descifreze mesajele pe care bebelușii le ascund în plânsul lor. O cercetare la care a lucrat timp de 15 ani și ale cărei rezultate tocmai le-a rezumat în cartea «Comprendre son bébé: le langage secret des pleurs» (să înțelegi copilul tău: limbajul secret al plânsului) (Tana, 2025).

Memoria și identitatea: Cum ne formăm prin amintiri

Există prea multe neînțelegeri care planează asupra memoriei. Nu încetează să fie surprinzător faptul că un proces neurocognitiv atât de omniprezent și transcendental în viețile noastre precum memoria este prea des subestimat și discreditat. «Memoria ne înșală», «falsifică realitatea», «amintirile sunt invenții», memoria este «haotică», «dezordonată», «capricioasă», și alte asemenea epitete sunt scrise, spuse și auzite fără ca nimeni să se încrunte. Îndrăzneala noastră de a critica, discredita, chiar defăima, ceea ce ne este propriu este uimitoare.