În 2018, revista Springer Nature a publicat un caz clinic foarte curios: o femeie de 43 de ani a suferit un accident vascular cerebral din cauza unui amestec anormal de vase de sânge în creier. Pentru a o salva, medicii au efectuat o embolizare, o procedură care blochează vasele defectuoase pentru a evita noi hemoragii.
Francis Galton, vărul inteligent al lui Darwin, a intuit consecințele teoriei evoluției asupra umanității. A observat cum evoluția contrazicea teologia și cum mintea umană putea fi îmbunătățită prin reproducere selectivă, introducând termenul de eugenie.
Un cercetător spaniol, Santiago Ramón y Cajal, a revoluționat știința demonstrând că creierul este compus din neuroni individuali.
Cartografierea unei mici părți din creierul unui șoarece, de doar un milimetru cub din cortexul cerebral, a fost suficientă pentru a porni pe un drum nou, neexplorat până acum, spre înțelegerea minții umane. Un consorțiu internațional a reușit să cartografieze, cu un nivel de detaliu fără precedent, întreaga rețea neuronală și modul în care celulele creierului sunt activate în acea mică bucată de organ la un mamifer.
După ani de zile studiind sunetele lumii animale, neuroștiințificul francez Nicolas Mathevon (Saint-Étienne, Loire, 57 de ani), specialist în bioacustică și profesor la Universitatea Jean-Monnet din Saint-Étienne, a încercat să descifreze mesajele pe care bebelușii le ascund în plânsul lor. O cercetare la care a lucrat timp de 15 ani și ale cărei rezultate tocmai le-a rezumat în cartea «Comprendre son bébé: le langage secret des pleurs» (să înțelegi copilul tău: limbajul secret al plânsului) (Tana, 2025).
Există prea multe neînțelegeri care planează asupra memoriei. Nu încetează să fie surprinzător faptul că un proces neurocognitiv atât de omniprezent și transcendental în viețile noastre precum memoria este prea des subestimat și discreditat. «Memoria ne înșală», «falsifică realitatea», «amintirile sunt invenții», memoria este «haotică», «dezordonată», «capricioasă», și alte asemenea epitete sunt scrise, spuse și auzite fără ca nimeni să se încrunte. Îndrăzneala noastră de a critica, discredita, chiar defăima, ceea ce ne este propriu este uimitoare.