Neuroștiința ajută la creșterea natalității

Spania, ca și alte țări dezvoltate, se confruntă cu o piramidă demografică regresivă, cu rate scăzute de natalitate și mortalitate. Din motive în principal economice, cuplurile tinere ezită să aibă copii. Suntem o societate îmbătrânită și, dacă nu se remediază ceva, vom fi și mai îmbătrâniți. Administrațiile se străduiesc să stabilească stimulente materiale și economice pentru a promova creșterea naturală a populației, dar acum neuroștiința poate contribui, de asemenea, la această promovare cu un argument puternic: efectele pozitive asupra sănătății potențialilor părinți.

În ultimii ani, au existat numeroase cercetări care evidențiază schimbările neuroprotectoare – structurale și funcționale – care apar în creierul femeii în timpul sarcinii și modul în care aceste schimbări pot afecta restul vieții sale. Acum, noi cercetări ne arată că, dincolo de sarcina însăși, schimbările legate de paternitatea în sine, adică de petrecerea anilor crescând și având grijă de nevoile copiilor, amplifică beneficiile cerebrale. Și nu numai la mamă, ci și la tată și la acele femei care își asumă creșterea copiilor, cum ar fi cei adoptați, pe care ele însele nu i-au conceput.

Studiul realizat de un grup de cercetători de la universități din SUA, Singapore și Australia, publicat recent în prestigioasa revistă Proceedings of the National Academy of Science, a constat în investigarea – prin tehnici statistice complexe și rezonanță magnetică funcțională – a relației dintre numărul de copii crescuți și conectivitatea și funcția cerebrală în funcție de vârstă la 19.964 de femei și 17.607 bărbați dintr-o sursă de date biomedicale britanică (UK Biobank).

Rezultatele lor arată clar că numărul de copii crescuți este asociat cu o conectivitate funcțională mai mare a neuronilor în zone extinse ale creierului părinților, în special în cele legate de simțuri și mișcare, ceea ce pare să constituie o rezervă cognitivă importantă pentru restul vieții, în special la bătrânețe.

În plus, atât la părinții de sex feminin, cât și la cei de sex masculin, arhitectura neuronală intrinsecă a creierului și conectivitatea neuronală, corelată pozitiv cu numărul de copii crescuți, a fost negativ corelată cu vârsta. Adică, cu cât numărul de copii crescuți este mai mare, cu atât conectivitatea neuronală și funcția cerebrală rezultată se opun mai mult modificărilor naturale datorate îmbătrânirii. Paternitatea, prin urmare, protejează creierul de pierderea conectivității structurale și funcționale tipice îmbătrânirii.

Materia gri este un spațiu care încearcă să explice, într-un mod accesibil, modul în care creierul creează mintea și controlează comportamentul. Simțurile, motivațiile și sentimentele, somnul, învățarea și memoria, limbajul și conștiința, precum și principalele lor tulburări, vor fi analizate în convingerea că a ști cum funcționează echivalează cu a ne cunoaște mai bine și cu a ne crește bunăstarea și relațiile cu ceilalți.