În 2018, revista Springer Nature a publicat un caz clinic foarte curios: o femeie de 43 de ani a suferit un accident vascular cerebral din cauza unui amestec anormal de vase de sânge în creier. Pentru a o salva, medicii au efectuat o embolizare, o procedură care blochează vasele defectuoase pentru a evita noi hemoragii.
Cartografierea unei mici părți din creierul unui șoarece, de doar un milimetru cub din cortexul cerebral, a fost suficientă pentru a porni pe un drum nou, neexplorat până acum, spre înțelegerea minții umane. Un consorțiu internațional a reușit să cartografieze, cu un nivel de detaliu fără precedent, întreaga rețea neuronală și modul în care celulele creierului sunt activate în acea mică bucată de organ la un mamifer.
Există prea multe neînțelegeri care planează asupra memoriei. Nu încetează să fie surprinzător faptul că un proces neurocognitiv atât de omniprezent și transcendental în viețile noastre precum memoria este prea des subestimat și discreditat. «Memoria ne înșală», «falsifică realitatea», «amintirile sunt invenții», memoria este «haotică», «dezordonată», «capricioasă», și alte asemenea epitete sunt scrise, spuse și auzite fără ca nimeni să se încrunte. Îndrăzneala noastră de a critica, discredita, chiar defăima, ceea ce ne este propriu este uimitoare.
Viața modernă este modelată de interacțiunea oamenilor cu obiectele care funcționează cu cipuri. Această piesă milimetrică, compusă din semiconductori de siliciu, este prezentă în telefonul mobil, cuptorul cu microunde, cardul de credit sau abonamentul de transport.
Rolul exercițiului fizic în îmbunătățirea sănătății și a calității vieții a fost intens studiat și demonstrat prin dovezi științifice. Cu toate acestea, uneori întâlnim cazuri remarcabile care ne arată cum exercițiul fizic nu antrenează doar corpul, ci și creierul.
