Delegați din aproape 200 de țări, reuniți la Roma

Delegați din aproape 200 de țări, reuniți la Roma pentru a finaliza cea de-a 16-a Conferință ONU privind biodiversitatea (COP16), au ajuns la un acord cu privire la o strategie de finanțare internațională pentru protejarea biodiversității și prevenirea pierderii acesteia. Conferința a început la sfârșitul anului 2024 la Cali, sub președinția Columbiei, dar a fost suspendată din cauza dezacordurilor privind finanțarea, ceea ce reprezintă adesea un obstacol la întâlnirile ecologice sub egida ONU.

Reluată la Roma, la sediul FAO

Reluată la Roma, la sediul FAO, COP16 s-a încheiat „cu succes”, conform unei declarații a secretariatului Convenției privind diversitatea biologică. La sfârșitul anului 2022, la COP15 de la Montreal, s-a încheiat un acord menit să inverseze pierderea biodiversității, de care este vinovat omul. Acordul obligă ca până în 2030 să se „conserve și să se gestioneze eficient” 30% din „zonele terestre, interne, costiere și marine” prin sisteme de zone protejate. ONU estimează că în prezent aproximativ 17% din suprafața terestră și 10% din zonele marine sunt protejate.

Acordul din 2022 a inclus, de asemenea, angajamentul de a mobiliza până la sfârșitul deceniului cel puțin 200 de miliarde de dolari SUA pe an din surse naționale și internaționale (publice și private) pentru acțiuni legate de biodiversitate. Țările dezvoltate trebuie să ofere până în 2025 cel puțin 20 de miliarde de dolari SUA pe an sub formă de „fluxuri financiare internaționale” țărilor cu resurse mai puține, care adesea au cea mai mare biodiversitate. Până în 2030, această sumă trebuie să ajungă la 30 de miliarde de dolari SUA pe an.

Cu toate acestea, la fel ca în cazul finanțării internaționale a luptei împotriva schimbărilor climatice, lipsa garanțiilor privind mobilizarea acestor fonduri pune țările cu resurse mai puține în fața celor mai bogate. La COP16, primul summit după acordul de la Montreal, a fost necesar să se stabilească aceste garanții și să se traseze calea către finanțarea luptei împotriva pierderii biodiversității. Strategia adoptată „definește o gamă largă de instrumente, mecanisme și instituții care pot fi utilizate pentru a mobiliza fondurile necesare pentru implementarea ambițiosului Cadru global Kunming-Montreal pentru biodiversitate”, se arată în declarația oficială de la sfârșitul summitului. „Aceasta include finanțare publică de la guverne naționale și subnaționale, resurse private și filantropice, bănci multilaterale de dezvoltare, finanțare mixtă și alte abordări noi”.

În plus, au fost puse bazele creării unui mecanism special de finanțare sub controlul Convenției privind diversitatea biologică pentru implementarea acordului de la Montreal din 2022, ceea ce reprezintă una dintre cerințele multor țări din Sudul Global.

Deși majoritatea ONG-urilor ecologice au salutat finalizarea COP16, multe și-au exprimat regretul cu privire la slăbiciunea acordurilor încheiate. Carla Maas Wolfenson de la organizația ecologică CAN América Latina a criticat faptul că „resursele” pentru protejarea biodiversității „nu sunt pe masă”. „În ciuda acordurilor încheiate la ședința finală a COP16 privind un posibil mecanism exclusiv pentru biodiversitate, încă nu există claritate cu privire la modul în care va fi eliminată lipsa de finanțare și la modul în care se va garanta accesul popoarelor indigene la aceste resurse”, a adăugat ea.

Dar atât ecologiștii, cât și secretariatul acestei convenții au subliniat importanța faptului că aproape 200 de țări, participante la acest tratat, au ajuns la un acord „în aceste vremuri tulburi”, potrivit lui Brian O’Donnell de la ONG-ul Campaign for Nature, care a numit „inspirator” faptul că țările își depășesc dezacordurile pentru a „ajunge la o soluție comună”. „Rezultatele acestei întâlniri arată că multilateralismul funcționează”, a declarat Astrid Schomaker, secretar executiv al Convenției privind diversitatea biologică. „Doar lucrând împreună putem realiza pacea cu natura”, a adăugat Susana Muhamad, președintele COP16 și ministrul mediului din Columbia.

Menționând contextul complex în care s-au desfășurat aceste negocieri, toată lumea se uită la Statele Unite și la apariția lui Donald Trump, care vizează multe acorduri ecologice, cum ar fi Acordul de la Paris. Cu toate acestea, în cazul acestor negocieri, care s-au încheiat la Roma vinerea aceasta, SUA nu au fost prezente, deoarece este una dintre puținele țări din lume care nu au ratificat Convenția privind diversitatea biologică. Dar, deși nu l-a ratificat, în ultimii ani a contribuit la finanțarea internațională a protejării biodiversității, ceea ce nu se va întâmpla cu Trump.

Acolo unde Statele Unite fac un pas înapoi evident și clar este în lupta împotriva schimbărilor climatice. Casa Albă a prezentat deja ONU o scrisoare de retragere din Acordul de la Paris, care va intra în vigoare în ianuarie 2026, iar în alte forumuri legate de lupta împotriva încălzirii globale, le-a ordonat reprezentanților agențiilor federale să nu participe. Acest lucru s-a întâmplat la o întâlnire în Hangzhou, China, IPCC, un grup internațional de oameni de știință care stabilește bazele cunoștințelor despre schimbările climatice. Guvernul Trump le-a ordonat oamenilor de știință de la agențiile federale să nu participe la aceste întâlniri.