María P., în vârstă de 23 de ani, are de trei ani două găini pentru autoconsumul de ouă. Locuieşte în Vic (Osona), o localitate unde încă există o piaţă săptămânală de animale de fermă. Creşterea găinilor ouătoare este o tradiţie în familia Mariei: bunicul i le-a dăruit mamei sale când unchiul ei, care era fermier, a renunţat la animale şi nu le-a mai putut oferi ouă săptămânal. «Suntem foarte mulţumiţi, avem două ouă excelente pe zi şi abia dacă necesită îngrijire», se bucură tânăra, care aproape niciodată nu a cumpărat ouă de la supermarket.

«Piață și fortăreaȫă vor fi cele două diviziuni ale lumii bogate», spunea acum câțiva ani Philipp Blom.

Cine nu se simte parte a visului liberal se va adăposti în spatele unei palisade, «răspunsul autoritar la libertatea rece a pieței».

Un inamic extern face minuni. Polarizarea spaniolă nu a dispărut, iar confruntarea şi neîncrederea dintre cele două mari blocuri politice rămân foarte puternice în aproape toate problemele, dar dimensiunea amenințării tarifelor lui Donald Trump pentru economia europeană şi spaniolă este atât de colosală încât pare să deschidă spațiu pentru un mini-armistițiu. Totul devine nesemnificativ în fața dezorientării planetare provocate de noul președinte al SUA.

Pedro Sánchez se laudă că a crescut cheltuielile pentru apărare cu 10 miliarde de euro de când a ajuns la Palatul Moncloa, într-un ritm de 10% anual, fără a avea nevoie de sprijinul PP, deoarece totul s-a făcut discret în cadrul Consiliului de Miniștri.

«În 2025», afirmă Strategia de Acțiune Externă a Guvernului spaniol până în anul 2028, «societățile noastre asistă la erodarea ordinii construite după Al Doilea Război Mondial, cu o contestare a regulilor și principiilor care timp de mai multe decenii au adus un grad rezonabil de ordine și previzibilitate în relațiile internaționale».

Războiul comercial declanșat de Donald Trump are efecte directe asupra economiei globale, dar și asupra politicii, inclusiv cea spaniolă.

Ziua de 2 aprilie 2025 va rămâne în istorie ca ziua în care Statele Unite ale lui Donald Trump au declanșat războiul comercial de la începutul secolului XXI, cu consecințe incerte într–o economie atât de globalizată și interconectată precum cea actuală. Planul constă în impunerea de către Casa Albă a unui tarif vamal universal de 10% asupra tuturor produselor care intră în SUA începând de sâmbăta viitoare, cu excepția celor provenite din Canada și Mexic, țări cu care încă menține o zonă de liber schimb.

O mare parte din succesul mediatic al Isabelei Díaz Ayuso se bazează pe contraatac. Pe capacitatea de a transforma posibilele infracțiuni fiscale ale partenerului său sau protestele rudelor celor decedați în azilele de bătrâni în timpul pandemiei într-un atac la adresa ei: «vor să mă distrugă», repetă ea, sau împotriva Madridului: atacă un «plămân economic al Madridului», a rezumat ea referindu-se la universitățile private.

Tariful de 20% impus de Donald Trump tuturor produselor europene, inclusiv celor spaniole, a pus partidul de extremă dreaptă Vox într-o poziţie imposibilă: formaţiunea are unele dintre cele mai mari bazine electorale în sectoarele cele mai afectate de războiul comercial iniţiat de principalul său aliat internaţional. Printre acestea se numără sectorul agroalimentar, cu vinul și uleiul de măsline ca produse emblematice.

Acțiune, reacțiune. Spania a anunțat că nu va sta cu mâinile în sân în fața tirului de tarife vamale declanșat de SUA sub conducerea lui Donald Trump. Președintele Guvernului, Pedro Sánchez, a prezentat joi un pachet de măsuri în valoare de 14,1 miliarde de euro, incluzând ajutoare noi și extinderea instrumentelor existente, cu scopul de a proteja activitățile economice cele mai afectate de războiul comercial și de a moderniza economia.