Ceremonia de învestire a lui Donald Trump și viitorul democrației

În timpul ceremoniei de învestire a lui Donald Trump, s-a petrecut o scenă care rezumă perfect ce se întâmplă în Statele Unite. Proaspătul președinte a promis că va schimba numele Golfului Mexic, redenumindu-l Golful Americii. Un moment a fost surprins de toate mass-media: Hillary Clinton a izbucnit în râs, afișând o anumită superioritate și un dispreț clar față de Donald Trump. Această imagine reflectă sentimentele multora dintre elitele intelectuale din Statele Unite (și din alte părți ale lumii): îl văd pe liderul american ca pe un politician excentric, cu resurse educaționale limitate. Dar realitatea este mult mai complexă.

Originile democrațiilor în Iluminism

Democrațiile noastre își au originea în Iluminism. Gânditori precum Montesquieu, Voltaire, Rousseau, Locke sau Hobbes au pus bazele și au dezbătut separarea puterilor, libertățile individuale, guvernarea reprezentativă sau libertatea religioasă. Iluminiștii au transformat rațiunea, cunoașterea și știința în principiile fundamentale ale societăților noastre.

În acești 200 de ani, Iluminismul a avut mulți dușmani: reacționarii care doreau să se întoarcă la Vechiul Regim, autoritarii care justifică principiul autorității asupra națiunii sau poporului…

O nouă amenințare la adresa democrațiilor

De la marea criză din 2008, democrațiile se confruntă cu un nou inamic: nemulțumirea cetățenilor și deteriorarea instituțiilor. Cetățenii constată de ceva timp o scădere a bunăstării lor și o incertitudine enormă cu privire la viitor.

În plus, nu găsesc în politică răspunsuri la cerințele lor. Astfel, mulți oameni, în special tinerii, caută soluții în alte spații, iar noile tehnologii umplu acest gol. Rețelele sociale creează noi repere: persoane care nu apreciază educația, fac demonstrații de lux și pretind că câștigă bani rapid și ușor. Acestea generează așteptări care sfârșesc prin a produce frustrare, în special în rândul tinerilor.

Elitele concurente în lupta pentru putere

În plus, schimbările tehnologice au produs o nouă elită, care are averi mari și se laudă că s-a realizat singură (deși nu este întotdeauna adevărat). Și această trăsătură unește noile elite politice și economice din Statele Unite: de la Elon Musk până la J. D. Vance. Povestea acestuia din urmă rezonează cel mai bine cu bărbații albi care se simt perdanți ai globalizării, declinului industrial sau imigrației. De fapt, hillbillies sau țăranii sunt una dintre cele mai numeroase baze electorale ale republicanilor în ultimii ani.

Așadar, ne aflăm acum în fața a două elite care concurează pentru putere. Pe de o parte, liberalii-progresiști se simt moștenitorii valorilor Iluminismului, trăiesc în marile orașe și au ca prioritate combaterea schimbărilor climatice. Dar există o problemă: simt o anumită superioritate morală față de ceilalți. Și această aroganță este percepută de o parte a cetățenilor. Strigătul împotriva castei pe care l-am auzit acum câțiva ani nu a dispărut astăzi. Dar, dacă atunci a fost capitalizat de stânga, acum este condus de extrema dreaptă.

În plus, mobilitatea socială a stagnat, iar această elită ilustrată este percepută ca un grup select, îndepărtat de cetățeni.

Pe de altă parte, există o nouă elită care simte că nu datorează nimic nimănui și crede că sistemul i-a maltratat. Este un sentiment împărtășit de o parte a cetățenilor, în special de bărbații albi din America rurală și din suburbiile marilor orașe. Toți aceștia, cetățeni și noua conducere, experimentează un profund dispreț față de clasele superioare liberal-progresiste. Proiectul politic al acestor noi lideri este de a-și transfera experiențele personale în management, înțelegând deciziile ca pe o simplă decizie cost-beneficiu, fără a lua în considerare orice alt principiu moral sau etic.

Democrația li se pare doar un mijloc de a ajunge la putere, dar nu văd în ea realizarea unor idealuri.

O nouă amenințare la adresa democrației

Nu este prima dată când democrația se simte amenințată, dar acum există două noutăți. În momentele anterioare, sfârșitul democrației era un eveniment rapid și cu o doză mare de violență, cum ar fi o lovitură de stat sau un război civil. Acum, însă, dușmanii democrației vor să ajungă la putere prin vot. Și, spre deosebire de anii treizeci ai secolului trecut, nu vor să pună capăt sistemelor noastre politice dintr-o singură lovitură. Mai degrabă, ne confruntăm cu erodarea instituțiilor, restricționarea libertăților și reducerea drepturilor unor grupuri.

Vor să facă acest lucru treptat și cu complicitatea unei părți a populației.

Concluzii

În definitiv, ne aflăm în fața unei bătălii în care se decide viitorul Statelor Unite și, prin extensie, al restului democrațiilor. Eșecul politicii în ultimii ani, împreună cu apariția unei noi elite, a deschis o fereastră de oportunitate pentru rețete pe care le cunoaștem deja din trecut și care urmăresc doar deteriorarea principiilor pe care se bazează sistemele noastre politice: valorile Iluminismului.

Până în prezent, democrația reprezentativă a câștigat întotdeauna bătălia. Să sperăm că va fi din nou așa.

Ignacio Urquizu este profesor de Sociologie la Universitatea Complutense din Madrid și fost deputat al PSOE.