Sentința Curții Constituționale privind Legislația LGTBI din Comunitatea Madrid

Curtea Constituțională a emis o primă sentință care anulează un aspect important al legislației LGTBI din Comunitatea Madrid, inițiată de președinta sa, Isabel Díaz Ayuso, și contestată de Guvern. Legea contestată limita posibilitățile ca organizațiile din acest colectiv să fie admise și să participe ca atare la procesele judiciare sau administrative deschise în apărarea drepturilor lor.

Sentința apără legitimitatea acestei participări și concluzionează că, în ceea ce privește referirea la «procesele penale», prevederea contestată conține o regulă procedurală care invadează competența rezervată statului în această materie de către Constituție. Hotărârea a fost aprobată cu votul discordant al magistratului José Mario Macías, din sectorul conservator al tribunalului.

Rezoluția aplică doctrina constituțională referitoare la acest titlu competențial — legislația penală — și afirmă că «Adunarea din Madrid — singurul organ care s-a opus acestui motiv al recursului — nu a adus nicio particularitate concretă a dreptului substanțial autonom care ar putea justifica aprobarea prevederii contestate».

Sentința, al cărei raportor a fost magistratul Ramón Sáez, din sectorul progresist al tribunalului, argumentează, de asemenea, că legislația statală recunoaște «calitatea de interesați a asociațiilor și grupurilor la care se referă pentru toate procedurile administrative, inclusiv cele sancționatorii, referitoare la situații de discriminare». Printre aceste situații, continuă, se numără cele bazate pe «motive de exprimare de gen și de orientare sau identitate sexuală».

Tribunalul consideră că reforma convenită de Comunitatea Madrid invadează spațiul legislației procedurale statale deoarece, de fapt, «trimite decizia privind calitatea de interesat la o judecată casuistică a aplicatorului normei cu privire la existența sau nu, în cazul concret, a unui drept subiectiv sau interes legitim».

Asociațiile din colectivul LGTBI apără legitimitatea participării lor în situațiile în care se consideră necesar să-și apere drepturile printr-un proces concret, chiar dacă nu au o implicare directă în caz.

Modificarea legislativă a Comunității Madrid, în schimb, și-a justificat inițiativa prin dorința de a corecta anumite «excese» ale redactării originale a legii. Preambulul reformei explica în acest sens că este vorba despre «a evita ca cauza egalității în fața legii și a nediscriminării să devină un instrument de inginerie socială, care să confunde anumite doctrine de parte cu drepturile fundamentale, în a căror apărare sunt angajați toți spaniolii».

Sentința, în schimb, concluzionează că secțiunea d) contestată a articolului 65 din Legea 3/2016, din 22 iulie, privind protecția integrală împotriva LGTBIfobiei și a discriminării pe motive de orientare și identitate sexuală în Comunitatea Madrid, este neconstituțională. Hotărârea explică faptul că limitările impuse în această normă cu privire la dacă «anumite asociații, entități și organizații dețin calitatea de parte în procesele penale și de interesați în procedurile administrative sancționatorii referitoare la situații de discriminare prevăzute în legea însăși» trebuie să conducă la anularea normei.

Regula convenită, adaugă, «este neconstituțională și nulă deoarece invadează competențele exclusive ale statului de a emite legislație procedurală (articolul 149.1.6ª din Constituție) și de a reglementa procedura administrativă comună (art. 149.1.18ª din același text»).

Curtea Constituțională justifică cu o extensie specială importanța definirii cui poate fi legitim «interesat» în anumite procese administrative sau judiciare. În acest sens, afirmă că «reglementarea calității de interesat» face parte «din nucleul regimului procedurii administrative comune a cărei reglementare corespunde statului». Și aceasta, continuă, «pentru că nicio chestiune mai decisivă nu poate exista, în ceea ce privește stabilirea garanțiilor generale ale particularilor».

Tribunalul consideră că, în legătură cu «procesele penale» — de exemplu, un caz de crimă de ură denunțată de colectivul LGTBI — legea contestată «invadează competența rezervată statului în această materie». Legislația penală, afirmă hotărârea, corespunde «fără nicio excepție» statului.

Reforma legislației autonome acum anulată era suspendată de Curtea Constituțională însăși de când a fost contestată, în iulie anul trecut.

Curtea Constituțională are în așteptare, pe de altă parte, o a doua sentință cu privire la o altă lege a Comunității Madrid, cunoscută sub numele de lege Trans, contestată și ea ca limitativă de drepturi. Tribunalul a acceptat în ambele cazuri, în octombrie anul trecut, cererea magistraților Enrique Arnaldo, Concepción Espejel și José Mario Macías, aparținând sectorului conservator al tribunalului, în sensul de a întârzia hotărârile lor deoarece Guvernul autonom anunțase că va revizui conținutul legislației sale în această materie. Cei trei au adresat o scrisoare președintelui Curții Constituționale, Cándido Conde-Pumpido, care, după consultări cu alți magistrați, a aprobat cererea.

Întârzierea în concretizarea posibilelor modificări a dus la faptul că Curtea Constituțională a emis fără alte întârzieri o primă rezoluție.

În ceea ce privește legea Trans, contestată de Guvern și încă în așteptarea deciziei organului de garanții, Ministerul Egalității a argumentat că legislația autonomă «patologizează transsexualitatea», stabilind că minorii trans vor putea începe tratamentul hormonal numai după examinarea de către un pediatru, după ce au fost consultați «de un profesionist în sănătate mintală» (psiholog sau psihiatru), și stabilind că vor avea nevoie de un raport medical favorabil «indispensabil» dacă au două sau mai multe boli sau tulburări mintale în același timp.