În câteva cuvinte
Articolul explorează controversele legate de purtarea vălului islamic, în special a niqab-ului, în universitățile din Nigeria. Multe studente musulmane se confruntă cu discriminare și sunt obligate să aleagă între credința lor și educație, fiind adesea nevoite să își schimbe cariera sau să renunțe la purtarea vălului. Se discută despre libertatea de exprimare și dreptul la educație, subliniindu-se necesitatea creării unui mediu academic mai incluziv și respectuos cu diversitatea religioasă.
Musliah Tunmise, o nigeriancă de 18 ani, și-a abandonat visul de a deveni profesoară de educație fizică
Musliah Tunmise, o nigeriancă de 18 ani, și-a abandonat visul de a deveni profesoară de educație fizică, deoarece nu i s-ar fi permis să poarte văl în timpul cursurilor la Facultatea de Educație din Osun, afiliată Universității de Stat Ekiti, în Nigeria. Fiind o musulmană devotată, ea nu a vrut să renunțe la religia sa pentru această carieră și a preferat să abandoneze ideea de a studia. «Mi s-a spus că nu permit femeilor musulmane să poarte niqab în timpul antrenamentelor fizice săptămânale», explică Tunmise. În plus, pentru exerciții este necesar să poarte pantaloni scurți, care lasă picioarele descoperite. «Îmi plac aceste studii, dar felul în care sunt obligată să mă îmbrac nu corespunde valorilor islamice și, în plus, port niqab. Nu este convenabil pentru mine», explică studenta, care în cele din urmă a optat pentru Biologie, unde modul de îmbrăcăminte nu era o barieră.
Utilizarea niqab-ului și a altor tipuri de văl a fost un motiv de dezacord în unele campusuri universitare nigeriene. Discuția privind utilizarea vălului datează din anii '80, iar în mediile educaționale, în special, există dispute între studenți și centre educaționale de mai bine de un deceniu, conform unui raport al Islamic Welfare Foundation. Un studiu din 2020, publicat de Centrul pentru Afaceri Publice Musulmane (MPAC) din Nigeria, a estimat că 87,6% dintre femeile musulmane care poartă hijab și niqab se confruntă cu hărțuire, agresiune și discriminare, iar 41,3% dintre aceste cazuri au loc în centre educaționale.
În decembrie trecut, Muslim Rights Concern (MURIC), o organizație islamică pentru drepturile omului, a denunțat opresiunea studentelor musulmane la nursing din facultățile de medicină nigeriene din cauza vestimentației lor. Acesta a fost cazul lui Adam Hikimot, care dorea să studieze Nursing la Universitatea Prince Abubakar Audu, în statul Kogi. În august 2023, și-a pus niqab-ul și a plecat să susțină examenele de admitere la universitate. La sosirea la centrul de examinare, unul dintre oficialii de selecție i-a cerut brusc să-și scoată vălul în prezența altor persoane înainte de a intra în sala de examinare. «M-am simțit rușinată în mijlocul unei mulțimi de candidați din centru care au râs de mine», își amintește Hikimot.
În cele din urmă, nu a studiat Nursing, ci Biochimie. Universitatea sa permite studentelor care poartă niqab sau hijab să participe la cursuri, cu excepția celor legate de sănătate, cum ar fi Nursing. Cu toate acestea, Hikimot, care este în anul al treilea, a încetat să mai poarte niqab după ce a fost admisă, pentru a evita, după cum afirmă, «să se simtă mai rușinată». Acest ziar a încercat fără succes să obțină o declarație din partea responsabililor cu relațiile publice ai universităților menționate.
Libertatea de exprimare
Dar există mai multe cazuri. Pe 26 noiembrie 2021, Universitatea Federală din Abeokuta, în statul Ogun, a emis un memorandum intern care interzicea utilizarea niqab-ului în incinta sa. Acest lucru a făcut ca studentele musulmane care îl purtau să se confrunte cu hărțuire și agresiuni din partea profesorilor, a personalului de securitate și a șoferilor de autobuz școlar, care le refuzau accesul în campus. «Noi, studenții musulmani și alte organizații pentru drepturile omului, am protestat, iar conducerea a cedat în cele din urmă presiunii», explică Habibulah Adekunle, fost președinte al Guvernului Uniunii Studenților (SUG) al universității.
«Vestimentația pe care o vedem astăzi a fost, sincer, o constantă de-a lungul anilor printre studentele la Nursing», afirmă Abubakar Mahmud, medic la Spitalul Federal de Învățământ, în statul Kebbi. «Problema pe care o văd eu este cea a celor care se opun ca studentele musulmane să poarte hijab peste uniformă sau a celor care le împiedică să poarte văl», adaugă el. Mahmud cere, ca alternativă, crearea «mai multor universități și institute musulmane» care să permită femeilor să poarte vestimentația pe care o doresc.
Adeniyi Jamiu, absolvent de Drept la Ikeyi Shittu & Co., un cabinet de avocatură din Lagos, reamintește că Constituția recunoaște libertatea de exprimare. «Felul de a se îmbrăca face parte din libertatea de exprimare și se găsește în articolul 39 din Constituția din 1999. Articolele 38 și 39 sunt, de obicei, cele pe care se bazează tribunalele pentru a trata chestiuni ca aceasta», a declarat el pentru acest ziar.
