Proteste la A Pobra do Caramiñal împotriva proiectelor industriale

Nu trecuseră de ora 12:00, ora convocării, și sirenele a peste 500 de bărci se auzeau deja apropiindu-se din diferite porturi spre localitatea A Pobra do Caramiñal din A Coruña, la nord de Ría de Arousa, între Pontevedra și A Coruña.

Între timp, pe uscat, autobuze și mașini particulare soseau (și blocau) satul pescăresc cu mii de oameni (și umbrele), hotărâți să sfideze alerta meteorologică lansată vineri pentru litoralul celor două provincii.

Lucrători din sectoarele maritime, agricultură, creșterea animalelor, grupuri ecologiste și formațiuni politice — cu excepția PP — au umplut sâmbătă A Pobra pentru a protesta împotriva politicii industriale a Xunta și a două proiecte de afaceri care sunt în curs de procesare în bazinul râului Ulla.

Acestea sunt macroceluloza Altri din Portugalia în Palas de Rei (Lugo) și redeschiderea minei de cupru Touro (A Coruña), deținută de Atalaya Mining, proprietară și a Río Tinto, care în iunie 2024 a fost declarată „proiect strategic” de echipa lui Alfonso Rueda.

• Altri „va avea licență administrativă, dar ceea ce este sută la sută sigur este că nu are licență socială”, a susținut președintele asociației de cartier Ulloa Viva, Pilar Naveira, având în vedere mulțimea adunată împotriva vântului și a valurilor.
• La rândul său, președintele unui alt grup convocator, Plataforma en Defensa da Ría de Arousa, Xaquin Rubido, a cerut demisia conselleiros de Mar, Economía e Industria și Medio Ambiente.
• Rubido l-a indicat, de asemenea, pe Alfonso Rueda ca fiind principalul responsabil, în timp ce protestatarii pe jos scandau lozinci precum „Altri non” sau „Altri mata, la mina remata”.

Înainte de a fi moștenită de Rueda, implementarea Altri în Lugo a fost susținută de Alberto Núñez Feijóo în calitate de președinte al Xunta.

Zeci de persoane participă la demonstrația împotriva proiectului de celuloză al multinaționalei portugheze Altri în A Pobra do Caramiñal (A Coruña), sâmbătă.

Demonstrația pe mare și pe uscat a avut loc de-a lungul frontului litoral, între instalațiile portuare și plaja do Areal, în ciuda alertei portocalii pentru valuri de până la opt metri în Galicia, decretată de AEMET, și a avertismentelor lansate de Xunta, împotriva căreia era îndreptat protestul.

Vineri, Guvernul galician a făcut apel la „luarea de măsuri de siguranță extreme în orice activitate pe mare” și a insistat asupra importanței de a rămâne „departe de zonele de coastă”.

Dar nu a existat nicio demobilizare: starea de spirit a sectoarelor afectate de-a lungul bazinului Ulla, care traversează inima Galiciei, a cântărit mai mult decât avertismentele Administrației.

De zile întregi, în zeci de municipalități se puteau vedea bannere, anunțuri și chiar edicte care reaminteau importanța crucială a acestei întâlniri în A Pobra, care urmează multor alte concentrări și proteste din ultimele luni.

La o oră și jumătate după începerea marșului, mașinile continuau să intre în orașul cu 9.200 de locuitori, iar organizația vorbea deja de 50.000 de manifestanți, cifră difuzată și de Greenpeace.

Cu sloganuri precum „ne apărăm modul de viață” și „apa nu se vinde” — deoarece cele două proiecte industriale, mina și celuloza, necesită cantități mari pentru activitatea lor — marșul, care fusese deja convocat anterior pentru Ziua Mondială a Apei, are loc la doar opt zile după ce binecuvântarea de mediu a Xunta pentru controversata fabrică Altri a fost publicată în Jurnalul Oficial al Galiciei.

Fabrica va necesita o captare din cursul râului Ulla de până la 46 de milioane de litri pe zi, un volum care, subliniază detractatorii, echivalează cu consumul actual al întregii provincii Lugo.

Din instalațiile fabricii de celuloză, axată parțial pe sectorul fibrelor textile din lemn de eucalipt, vor ieși până la 400.000 de tone de celuloză solubilă pe an.

Altri-Greenfiber intenționează să returneze în acel curs de apă 30 de milioane de litri de ape uzate zilnic după ce au fost tratate într-o stație de epurare.

Instalația, prezidată de un coș de fum de 75 de metri, va ocupa un teren de 366 de hectare și se va limita cu Rețeaua Natura.

Apa din Ulla se varsă în Ría de Arousa, una dintre cele mai bogate și, de asemenea, una dintre cele mai afectate din Galicia.

Manifestația de sâmbătă se adaugă unui calendar deja lung de acțiuni și proteste susținute de sute de grupuri sociale și asociații de producători din Galicia împotriva proiectului Altri, respins public și de reprezentanți ai culturii precum Manuel Rivas, Luis Tosar, Luis Zahera, David Chipperfield și chiar Manu Chao.

Liderul opoziției, Ana Pontón (BNG), i-a cerut în timpul manifestației președintelui Xunta să „rectifice” decizia sa cu privire la Altri, deoarece „PP reușește în Galicia doar atunci când rectifică”.

Naționalista a calificat proiectul drept o „bombă de mediu” și a cerut Xunta să „asculte strigătul mareei de demnitate a miilor de oameni” care s-au alăturat marșului din toată Galicia.

Pontón a insistat, încă o dată, asupra unei întrebări fără răspuns pe care obișnuiește să i-o pună șefului Executivului galician: „De ce, dacă proiectul macrocelulozei este atât de bun, nu-l vor în Portugalia?”

În declarațiile sale către presă, ea a calificat politica Xunta drept „franquism industrial” și a comparat insistența lui Rueda cu Altri cu impunerea, în 1963, „cu baioneta”, a celulozei ENCE în estuarul Pontevedra.

În timp ce BNG s-a manifestat împotriva Altri de la început, cea din A Pobra a fost primul protest la care a participat secretarul general al PSdeG-PSOE, José Ramón Gómez Besteiro, după ce formațiunea sa a trimis scrisori militanților prin care îi chema să susțină actul.

Socialistul a denunțat „marea minciună” a Altri și a PP cu privire la proiectul propus pentru Palas de Rei și alte municipalități limitrofe, deoarece „nu este durabil pentru Galicia”.

La început, s-a plâns Gómez Besteiro, a fost prezentat ca „un proiect care urma să fie durabil, ca o fabrică de fibre biotehnologice”, dar „în cele din urmă am aflat că este o mare macroceluloză”.

Socialistul galician consideră că Altri „nu este demnă” de fonduri publice, în timp ce controversata companie supune realizarea planurilor sale galiciene unui ajutor de 250 de milioane care trebuie aprobat sau refuzat de Guvernul Sánchez.

BNG a avertizat în această săptămână la Madrid Guvernul central că aprobarea fondurilor pentru Altri este „linia roșie” care, dacă este depășită de Executiv, va schimba radical relațiile și sprijinul naționalismului galician pentru Sánchez.

După aprobarea Xunta pentru proiect, Moncloa „are cheia” viitorului macrocelulozei în Galicia în acest moment, a subliniat deputatul Bloque, Néstor Rego, în Congres: „Nu mai este loc de ambiguitate, doar respingere frontală”.

„Comunismul secolului XXI” După ce disconfortul social a devenit evident cu sute de bărci și mii de oameni care au depășit capacitatea accesurilor A Pobra, conselleira de Economía e Industria, María Jesús Lorenzana, a redus în declarații publice protestul la „comunismul secolului XXI”.

De asemenea, a disprețuit implicarea lui Besteiro: „Astăzi îi susține pancarta Anei Pontón”.

Aceasta nu este prima manifestație pentru viitorul estuarului împotriva proiectelor industriale sprijinite de Xunta care are loc pe mare, dar este prima în care a existat, după ora unu după-amiaza, contact vizual între bărci și manifestanții de pe uscat, după obținerea permisiunii de a intra în gura portului.

Actul final, însoțit de spectacole muzicale, a fost ghidat de pe o scenă de lângă mare de către actorii Isabel Risco, Carlos Blanco și Quico Cadaval și a existat o pauză, în tăcere, în care sirenele bărcilor au umplut aerul.

Trei femei reprezentante ale sectoarelor productive ale Ulla au fost responsabile de citirea manifestului: mariscadora María Porto, în numele Platformei în Apărarea Ría de Arousa; crescătoarea de animale Mari Carmen Aguiar, din partea colectivului Mina de Touro-O Pino Non; și crescătoarea ecologică de animale Marta Álvarez, din asociația Ulloa Viva.

„Întreaga Galicia a ieșit în stradă, iar Xunta, în loc să apere cetățenii, se aliază cu proiectele care vor să ne jefuiască pământul”, s-au plâns ei, „încercarea lor de a ne impune mina și celuloza ca model de industrializare este o insultă la inteligență, în contextul schimbărilor climatice. Când apa va fi din ce în ce mai importantă și valoroasă, vor să o dăruiască prietenilor lor”.