În câteva cuvinte
Guvernul regional al Madridului, condus de Isabel Díaz Ayuso, a depus o contestație legală împotriva deciziei centrale de a șterge 83 de miliarde de euro din datoriile regiunilor spaniole. Madridul califică măsura drept injustă și discriminatorie, favorabilă Cataloniei și un "tribut" către partidele independentiste.
Guvernul Comunității Autonome Madrid a intentat o acțiune contencios-administrativă la Curtea Națională (Audiencia Nacional) împotriva acordului Consiliului de Politică Fiscală și Financiară (CPFF) care a decis în februarie ștergerea a 83 de miliarde de euro din datoriile comunităților autonome spaniole. Din această sumă, conform estimărilor, 8,644 miliarde ar fi revenit regiunii Madrid însăși.
După cum a anunțat miercuri consilierul pentru Președinție, Justiție și Administrație Locală și purtătorul de cuvânt al guvernului regional, Miguel Ángel García Martín, punctul cheie al conflictului este că decizia este rezultatul unui acord între Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE) și formațiunea "Stânga Republicană din Catalonia" (ERC), considerat a fi deosebit de benefic pentru Catalonia. În acest fel, executivul condus de Isabel Díaz Ayuso își materializează intenția anunțată în februarie, când și consilierul de finanțe, Rocío Albert, a precizat că va contesta decizia.
"[Acordul] este un tribut intolerabil plătit partidelor independentiste fără a ține cont de comunitățile autonome", a declarat purtătorul de cuvânt al executivului regional după ședința săptămânală a Consiliului Guvernului, subliniind că decizia a fost luată în ciuda faptului că CPFF este un for în care sunt reprezentate toate regiunile.
Potrivit "numărului doi" din guvernul Ayuso, decizia este contrară principiului egalității, deoarece "discriminează între regiuni și le favorizează pe cele mai îndatorate, premiind astfel iresponsabilitatea fiscală și prejudiciind Comunitatea Madrid". Acesta a adăugat: "Prin urmare, va însemna că fiecare locuitor al Madridului va trebui să-și asume încă 500 de euro din datorie din cauza iresponsabilității Guvernului central". Acest calcul a fost contrazis în februarie de secretarul general al PSOE Madrid și ministrul Spaniei, Óscar López, care a afirmat: "Cu acei 8,644 miliarde, am economisi fiecărui locuitor al Madridului 1.234 de euro".
În noiembrie 2023, PSOE și ERC – care la acea vreme deținea președinția Generalitat (guvernul catalan) – au convenit asupra ștergerii datoriei din Fondul de Lichiditate Autonomă (FLA), adică pasivele comunităților autonome deținute de stat, în cadrul negocierilor pentru învestirea lui Pedro Sánchez. Formula, totuși, a fost întotdeauna extensibilă și la restul comunităților autonome de regim comun (care nu include Navarra și Țara Bascilor) și chiar la cele care au datorii doar pe piețe și cont zero cu FLA. Deși Catalonia are cea mai mare obligație derivată din acest fond (aproximativ 77 de miliarde de euro), Comunitatea Valenciană sau Murcia au cea mai mare rată raportată la PIB.
Madridul, care nu are datorie la FLA, preferând să se finanțeze de pe piețe, s-a opus întotdeauna acestui proiect. Ayuso s-a referit la acesta cu cea mai mare duritate. "Cred că nu poți fi mai obraznic și mai arbitrar, impunând sub amenințarea armei restului spaniolilor să-și asume acest lucru intolerabil și inacceptabil, în loc ca cei care au provocat datoria în Catalonia să înceapă să ia măsuri și să fie ei responsabili", a spus ea în februarie.
De altfel, consilierul Albert a declarat în acea lună că Madridul nu va accepta partea sa din ștergere dacă aceasta va fi aprobată în cele din urmă în Congres. "Noi vom spune nu, că datoriile se plătesc, că noi putem plăti datoriile noastre, care sunt reduse, și că nu avem probleme", a spus ea. Trei luni mai târziu, Madridul își duce refuzul în justiție și face pasul de a apela la Curtea Națională.
