Conferința Sectorială pentru Copilărie s-a desfășurat luni cu un obiectiv improbabil

Conferința Sectorială pentru Copilărie s-a desfășurat luni cu un obiectiv improbabil: obținerea sprijinului unanim al comunităților autonome pentru criteriile cu care vor fi relocați în alte regiuni mii de minori migranți care se înghesuie în Insulele Canare și Ceuta. După patru ore de reuniune la Madrid, rezultatul a fost cel prevăzut: singurul lucru aproape unanim care a reieșit din această reuniune a fost respingerea comunităților guvernate de Partidul Popular (PP). Conferința, însă, mai mult decât o negociere reală, s-a transformat într-o întâlnire pentru ca fiecare actor să-și interpreteze rolul, chiar știind că nu va exista nicio schimbare de scenariu. Ziua, de fapt, s-a încheiat fără a se vota criteriile, după ce Guvernul a ajuns la concluzia că nu va exista unanimitatea necesară pentru a introduce vreo modificare.

După încercarea frustrată de a căuta consensul, Executivul, cu modificarea legii privind străinii ca sprijin, activează planul prevăzut pentru a începe relocările începând cu luna iulie. În sală, toți consilierii comunităților Partidului Popular au acționat în bloc, cu intervenții coordonate, și au menținut o comunicare permanentă printr-un grup WhatsApp, potrivit unor surse prezente la reuniune. Practic, toți au invocat supraaglomerarea resurselor de primire ale comunităților lor autonome. «Am fost nevoiți chiar să ascultăm că La Rioja [comunitatea care primește cei mai puțini minori migranți] este saturată», susțin aceleași surse.

Întâlnirea de luni a fost un pas necesar pentru ca Guvernul să continue pe ruta stabilită, după ce pe 10 aprilie a obținut în Congres validarea pentru modificarea articolului 35 din legea privind străinii și, astfel, impunerea redistribuirii minorilor migranți. Reforma, aprobată în cele din urmă de Junts și respinsă de PP și Vox, va permite ca, în momentele în care o comunitate își triplează capacitatea de primire, să poată fi activate transferuri către alte regiuni. În imediata apropiere, va servi pentru ca aproximativ 4.000 de minori care se află în Insulele Canare și alți 400 care se află în Ceuta să fie transferați în Peninsula Iberică.

Ceea ce s-a dezbătut luni au fost criteriile cu care se va face acest lucru, care sunt deja reflectate în modificarea legislativă. Acestea sunt foarte asemănătoare cu cele care fuseseră deja negociate pentru distribuiri voluntare – populație, venit, șomaj... –, dar se adaugă altele care evaluează ce comunități au făcut un efort susținut în timp, deschizând locuri de primire, și câți minori au primit acum și în ultimii ani. Acestea din urmă determină cote de distribuire mai mari pentru unele comunități autonome, majoritatea aflate în mâinile PP, și mult mai limitate pentru Catalonia și Țara Bascilor, care au investit istoric mai mult în sistemele lor de primire. Criteriile inițiale erau deja cantitative, dar Guvernul avea nevoie de voturile Junts și PNV, iar aceste formațiuni au cerut în schimbul votului lor să se recunoască desfășurarea care fusese deja realizată în Catalonia și Țara Bascilor. Și acesta este, tocmai, unul dintre punctele care a servit drept stindard comunităților PP pentru a se opune cifrelor redistribuirii.

Consilierul din Madrid, Ana Dávila Ponce de León, care a vorbit în numele tuturor membrilor PP la sosirea la reuniune, a pus sub semnul întrebării acest lucru: «Dintre cei 4.000 de minori străini neînsoțiți pe care Guvernul Spaniei intenționează să îi distribuie ca pe marfă, 2.000 vor merge în trei comunități autonome ale Partidului Popular: Madrid, Andaluzia și Comunitatea Valenciană».

Respingerea popularilor a fost ridicată chiar și în ceea ce privește tipul de convocare care a fost făcută pentru această reuniune, extraordinară și urgentă în loc de ordinară. O chestiune aparent minoră, dar care ar putea fi esențială în bătălia juridică care se apropie. Consilierul din Madrid a afirmat că această formă este ilegală, deoarece Guvernul știa «de mult timp că trebuie să parcurgă această procedură, dar nu a vrut să o facă în mod obișnuit». Ministrul Rego a susținut că are sprijinul serviciilor sale juridice și că regulamentul propriei conferințe sectoriale prevede posibilitatea de a face convocări extraordinare. «Logic, totul este garantat de corpul juridic al Guvernului, prin urmare, înțelegem că îndeplinește absolut toate garanțiile», a spus ea.

Cu toate acestea, la închiderea întâlnirii, ministrul Rego a confirmat că va convoca din nou o altă conferință sectorială, de data aceasta în sesiune ordinară, pentru a permite o altă oportunitate de a ajunge la un consens. Pentru Insulele Canare, principalul interesat ca acest lucru să meargă mai departe, această nouă convocare amână planurile. «Acest lucru îmi lasă senzația că nu am făcut niciun progres, că astăzi am crezut că vom începe să respectăm termenul decretului regal, dar am făcut un pas înapoi», a declarat la ieșirea din reuniune consilierul pentru Bunăstare Socială, Candelaria Delgado. Ministrul, la rândul său, a spus că se merge mai departe așa cum era planificat.

Bătălia juridică este servită. Madridul a apelat deja la Curtea Constituțională pentru a opri orice încercare a Guvernului central de a interveni, direct sau indirect, într-o competență autonomă. Aragonul a făcut-o deja și alte comunități guvernate de Partidul Popular – cum ar fi Cantabria, Comunitatea Valenciană sau Extremadura – și-au anunțat intenția de a urma aceeași cale. La rândul său, Guvernul intenționează, de asemenea, să ducă în fața Curții Constituționale Aragonul, singura comunitate care nici măcar nu a trimis datele despre sistemul său de primire – deoarece a contestat propria cerere de informații –, date fundamentale pentru a calcula capacitatea pe care trebuie să o aibă fiecare regiune și cotele pe care va trebui să le asume. Recursul este în așteptarea (iminentului) aviz al Consiliului de Stat.

Disputa nu a fost o surpriză. În Ministerul Rego se așteptau deja ca reuniunea să fie marcată de atacurile la adresa gestionării Guvernului central. S-a speculat chiar că consilierii PP își vor expune pozițiile și vor pleca, punând astfel în scenă un protest coordonat. Dar respingerea de către majoritatea comunităților a formulei impuse de Guvern nu este atât de omogenă pe cât pare. Ceuta, un mare beneficiar al transferurilor, s-a arătat întotdeauna în favoarea acestora, iar președintele său, veteranul Juan Jesús Vivas, s-a străduit, fără succes, să schimbe poziția partidului său. Același lucru se întâmplă și cu PP din Insulele Canare, care a sprijinit propunerea în insule, în timp ce coreligionarii săi o defăimau în Peninsula Iberică.

Țara Bascilor, la rândul său, este unul dintre versurile libere ale acestui scenariu. Surse din cadrul consilierii reamintesc că ei înșiși au sprijinit criteriile actuale de distribuire, deși le-ar plăcea să se acorde mai multă pondere efortului de primire, ceea ce s-ar traduce prin mai puțini minori de primit. Bascii au cerut, de asemenea, în cadrul reuniunii celeritate, angajament din partea celorlalte comunități autonome și ca Guvernul să nu uite să implementeze un plan integral de imigrație. Există, de asemenea, comunități care au rezerve legitime și nu doar ideologice. Unele se tem că transferurile vor altera modelele lor de primire bazate, de exemplu, pe menținerea minorilor în centre cu puține locuri pentru a-i îngriji mai bine.

Următorul pas pentru punerea în aplicare a transferurilor prevăzute în iulie va fi aprobarea decretului regal cu care se vor detalia pașii de urmat. Textul, care ar trebui să fie aprobat în iunie, va cuprinde litera mică a întregii proceduri: de la cine ia deciziile până la ce să faci în cazul în care responsabilii pentru copilărie dintr-o comunitate nu respectă mandatul de a îngriji minorii transferați.