Aritmetica parlamentară a formațiunii Comuns

Aritmetica parlamentară a permis ca formațiunea Comuns să fie decisivă în Parlamentul Cataloniei. În ciuda pierderii a doi deputați la ultimele alegeri, cei șase reprezentanți ai săi au reușit să plaseze problema locuințelor în centrul dezbaterii politice. Liderul grupului parlamentar, Jéssica Albiach (València, 45 de ani), solicită avansarea către chirii de "cel puțin 10 sau 15 ani", apără rezerva de 30% pentru locuințe sociale și deplânge "lipsa de curaj" a Departamentului Educației în transformarea sistemului educațional.

Întrebare. Ce bilanț faceți după aceste prime șase luni de guvernare cu Salvador Illa?

Răspuns. Este prematur să facem un bilanț, dar realizăm lucruri care pentru noi erau esențiale. Avem un regim sancționator, am dublat taxa turistică și am transformat impozitul pe transferul de proprietate într-un impozit anti-speculație, deoarece marii proprietari vor plăti dublu față de orice familie. Politicile de locuințe vor fi, în mare parte, plătite de turiști și speculatori.

Î. Care este următorul pas?

R. Locuințele sociale. Nu are sens ca 36.000 de locuințe să piardă această protecție. 8.000 ar putea să o piardă chiar în acest an și avem nevoie ca Guvernul să reacționeze. Trebuie activată declararea zonei tensionate și vânzarea lor sub prețul pieței.

Î. A funcționat rezerva de 30%?

R. Funcționează în mai multe locuri, precum Esplugues sau Mataró. În Barcelona nu funcționează cum ar trebui. A existat un moratoriu de un an pentru a o pune în aplicare și, în acel moment, s-au accelerat toate licențele pentru a nu fi afectate. Rezerva de 30% funcționează atunci când nu există subterfugii. Ar fi nedrept să evaluăm o măsură pe care PSC și Junts s-au dedicat să o boicoteze. Trebuie să-i acordăm timp și spațiu acestei măsuri de 30%.

Î. Se pare că cetățenii percep că, indiferent ce s-ar face, prețurile nu vor scădea.

R. Până acum părea că locuința este o afacere, dar există un model alternativ. Aceasta este legislatura locuințelor și Guvernul știe deja că, dacă nu va fi așa, nu va putea conta pe noi. Trebuie să avansăm către chiriile pe termen nelimitat. Și dacă acum le este teamă să vorbească despre asta, cel puțin ar trebui să propunem contracte de 10 sau 15 ani.

Î. Este viabil să se realizeze acest lucru în această legislatură?

R. Este viabil dacă PSC conștientizează miza. Nu doar că încălcăm drepturi fundamentale, dar este și cea mai bună modalitate de a combate discursurile de ură care seduc tot mai mulți oameni. Trebuie să le facem față prin bătălia culturală, dar și prin politici concrete.

Î. Cine este vinovat de haosul din Rodalies?

R. Nu-mi place să vorbesc despre vină, ci despre responsabilitate, și aceasta ar fi împărțită între toate guvernele, atât centrale, cât și regionale, care au avut posibilitatea de a rezolva lucrurile, dar le-au tot amânat: PSOE, PP, Junts... Rețeaua Rodalies și trenurile regionale suferă de o lipsă cronică de investiții de peste 20 de ani și nu mai poate fi susținută.

Î. Se face demagogie pe această temă, așa cum a deplâns ministrul Óscar Puente în Congres?

R. Ceea ce s-a făcut este neglijență în serviciu și prioritizarea greșită. Prioritatea ar trebui să fie ca trenurile să funcționeze și să ajungă la timp, nu să se discute despre extinderea aeroportului.

Î. Mențineți opoziția față de extinderea El Prat, chiar și cu o reducere a impactului asupra La Ricarda?

R. Da. Este o problemă de model economic și productiv.

Î. Sunteți în favoarea cedării competențelor în materie de imigrație între Junts și Guvern?

R. Tot ceea ce înseamnă avansarea în autoguvernarea Cataloniei este pozitiv. Aceste competențe nu ar fi gestionate de Junts, ci de Guvernul Generalitati. Și atâta timp cât Comuns va fi decisivă în politica catalană, politica de migrație va fi la antipozii celei propuse de Junts și Aliança Catalana. Nu putem lăsa garda jos în fața unui Junts care adoptă poziții tot mai apropiate de Aliança și care tinde să asocieze criminalitatea sau insecuritatea cu imigrația.

Jéssica Albiach, înainte de interviu. Gianluca Battista

Î. Funcționează cordonul sanitar?

R. Funcționa, dar din când în când, Junts per Catalunya se clatină. Au o dilemă importantă, deoarece înțeleg că se află în competiție pentru voturi cu Aliança Catalana. Calea este cea a lui Merkel. Chiar și Jordi Pujol a arătat o cale mai bună decât Junts când a spus că nu dorește să participe la moțiunea de cenzură împotriva Sílviei Orriols în Ripoll.

Î. Cum se explică creșterea Aliança?

R. Este un fenomen global. Există o ascensiune a politicilor mai autoritare. Are mult de-a face cu eșecul politicilor concrete ale social-democrației, care cred că nu au fost suficient de curajoase.

Î. Curaj în ce sens?

R. Se pare că acum, a apăra dreptul la locuință te transformă în radical, când este o chestiune de bază. A spune că suntem un pământ primitor, de asemenea. Și nu, îmi pare rău, Catalonia a fost întotdeauna un pământ primitor. Dacă nu ar fi fost așa, o mare parte dintre cei care suntem astăzi catalani și trăim în Catalonia nu am fi venit niciodată.

Î. Sunteți în favoarea propunerii Podemos de a regulariza mii de imigranți?

R. Și noi suntem semnatari ai Inițiativei Legislative Populare (ILP). Există o jumătate de milion de persoane în situație neregulamentară care contribuie la economia țării. Sunt partizana transferului de competențe într-un cadru incluziv și de garantare a drepturilor.

Î. Dezbaterea despre imigrație a venit prea târziu?

R. Ne aflăm într-un moment în care clasa mijlocie dispare. Discursurile care îi pun în opoziție pe cei de pe ultima treaptă cu cei de pe penultima, promovate de anumite mijloace de comunicare, sunt mai ușoare decât a semnala adevărata problemă. Problema nu este că vin oameni să trăiască în Catalonia, ci că fondurile speculative ne cumpără orașele. Am întârziat în abordarea unei provocări precum cea a imigrației, dar diversitatea este o bogăție, nu o amenințare.

Î. Când se va recupera a șasea oră în școala publică, așa cum prevede acordul de învestitură?

R. Consiliera Educației are o bunăvoință mare, dar este prea puțin curajoasă. Venim după niște ani grei, dar acum, pentru a nu fi ca [fostul consilier al Educației Josep Gonzàlez] Cambray, transformă sistemul foarte puțin sau deloc. Departamentul încearcă să nu calce pe bătături.

Î. Reintroducerea celei de-a șasea ore este o "bătătură"?

R. Da. Nu pentru familii, dar poate fi pentru o parte a comunității educaționale. Nu contează dacă se numește a șasea oră sau nu, dar trebuie să remediem o nedreptate, unde dacă mergi la școala concertată, care primește fonduri publice, ai o oră în plus față de școala publică. Poate fi printr-o a șasea oră, printr-un sprijin suplimentar sau prin eliminarea orei de la școala concertată.

Î. Propuneți să se scadă o oră de la școala concertată?

R. Pun opțiuni pe masă. Suntem împotriva nedreptății și a segregării pe care o generează. Trebuie să găsim cea mai bună soluție împreună cu comunitatea educațională, dar am senzația că consilierei îi este teamă să propună dezbateri.

Î. Electoratul știe cine conduce în Comuns?

R. Suntem câteva persoane vizibile pentru că nu vrem să încurajăm hiper-liderismul. O organizație feministă încearcă să distribuie responsabilitatea și vizibilitatea. Ernest [Urtasun, ministrul Culturii] și cu mine ne ocupăm de politica instituțională, iar coordonatoarele [Gemma Tarafa și Candela López], de activitatea zilnică a partidului, cu accent pe următoarele alegeri municipale.

Î. Colau este o opțiune reală pentru alegerile municipale din 2027?

R. Colau este și va fi un activ foarte valoros pentru spațiul nostru politic, dar această decizie îi aparține ei și formațiunii Barcelona en comú.

Î. Doriți ca Podemos să se reîncorporeze în Sumar?

R. Da. Este important să nu ne înșelăm în privința adversarului. La următoarele alegeri generale trebuie să mergem toți împreună.

Jéssica Albiach, în Parlament. Gianluca Battista