Partidul Popular (PP) este dispus să utilizeze „toate instrumentele” și să apeleze la „toate instanțele”, politice și chiar judiciare, pentru a încerca să anuleze o decizie controversată adoptată în plenul de săptămâna trecută de Președinția Congresului Deputaților din Spania. Președinția a blocat dezbaterea a patru amendamente ale PP, respinse anterior de majoritatea Biroului printr-o decizie care încă stârnește polemici. Popularii vor să transforme acest precedent într-o cauză majoră și democratică, etichetându-l drept un „abuz în serviciu” arbitrar al Președinției.

Purtătorul de cuvânt al PP în Camera inferioară, Miguel Tellado, a ajuns marți să îi catalogheze pe președinta Congresului, Francina Armengol, și pe primul vicepreședinte, Alfonso Rodríguez Gómez de Celis, drept „arbitri cumpărați în serviciul Guvernului” lui Pedro Sánchez.

În această strategie de atac frontal la adresa Președinției camerelor legislative (Cortes Generales), PP a depus mai multe cereri de reconsiderare a acelei acțiuni și a solicitat un raport scris de la juristul principal și secretarul general al Camerei, Fernando Galindo. PP susține, într-o manieră distorsionată, că acest raport le-ar susține tezele. În realitate, textul, care va fi dezbătut vineri într-o nouă ședință a Biroului, este mult mai nuanțat și distribuie responsabilități: critică Guvernul pentru respingerea amendamentelor aprobate de Senat (o premieră), dar și PP și Senatul (unde popularii au majoritate absolută), argumentând că acele amendamente nu ar fi trebuit să ajungă niciodată la Congres.

Miza aparent minoră a acestei dispute încâlcite o reprezintă cele patru amendamente blocate (la legea privind pierderile și risipa alimentară, referitoare la reducerea TVA la 2% pentru alimentele de bază până la sfârșitul anului și la regimul de retribuție tranzitoriu pentru instalațiile de cogenerare din dejecții animaliere care și-au încheiat durata de viață utilă). PP a dorit să conteste modalitatea prin care majoritatea Biroului (cei cinci membri ai PSOE și Sumar față de cei patru ai PP) a refuzat includerea dezbaterii lor pe ordinea de zi a plenului săptămâna trecută, și mai ales modul în care președintele interimar al Congresului de atunci, Alfonso Rodríguez Gómez de Celis, a gestionat situația, nepermițând o amânare a discuției, susținută atunci și de Junts și ERC din alte motive. PP și-a exprimat respingerea încă de atunci, în mijlocul plenului, lovind în bănci în semn de protest față de atitudinea vicepreședintelui.

O săptămână mai târziu, tensiunea persistă, PP anunțând tot felul de posibile acțiuni judiciare și politice: în cadrul Biroului, prin cereri de reconsiderare a deciziei și prin solicitarea unui raport scris de la juristul principal, Fernando Galindo. Popularii susțin de zile întregi că acesta le-ar fi validat juridic doar pozițiile lor – un adevăr parțial.

Juristul principal și secretarul general al Camerei, până acum foarte contestat de PP de la numirea sa, le-a dat parțial dreptate membrilor PP din Birou, iar poziția sa va figura în procesul-verbal al acelei ședințe, care va fi analizat și ratificat joi. În plus, juristul va confirma vineri, în scris, ceea ce a exprimat verbal marțea trecută: a subliniat, de la bun început, că Senatul, unde PP a promovat și aprobat cu majoritatea sa absolută cele patru amendamente, a greșit neadmițând veto-ul prezentat deja de Guvern împotriva acestora, negând Executivului facultatea sa constituțională stabilită în articolul 134.6 din Constituție. Acest articol prevede posibilitatea ca „orice propunere sau amendament care presupune o creștere a creditelor sau o diminuare a veniturilor bugetare să necesite acordul Guvernului pentru procesare”. Biroul Congresului s-a bazat pe această prevedere.

Secretarul General al Congresului a exprimat atunci, și va reitera vineri în raportul său oficial, că Guvernul nu ar fi trebuit să exercite veto asupra acestor amendamente odată ce au trecut de filtrul Senatului. El consideră că doctrina Curții Constituționale este clară: Biroul fiecărei Camere este cel care trebuie să verifice dacă sunt îndeplinite condițiile pentru ca Guvernul să poată exercita aceste veto-uri bugetare în acea fază. Acest lucru nu s-a mai întâmplat niciodată în peste 40 de ani de existență a Regulamentului Camerei.

Toată această dezbatere, tehnică, politică și regulamentară, i-a servit marți purtătorului de cuvânt al PP, Miguel Tellado, pentru a escalada și mai mult atacurile sale, lansate încă din prima zi a acestei legislaturi, împotriva Președinției Congresului și în special împotriva lui Armengol. Tellado o acuză că este „preșul” lui Sánchez și că a permis, prin acțiunea vicepreședintelui său săptămâna trecută, comiterea unui delict de „abuz în serviciu în direct”, considerând că nu este un fapt izolat în intenția sa de a „călca în picioare drepturile celor 350 de deputați”. Tellado a încheiat afirmând că Armengol și Gómez de Celis sunt „arbitri cumpărați în serviciul Guvernului Sánchez”.