În câteva cuvinte
Partidul Popular (PP), deținând majoritatea absolută în Senatul Spaniei, se opune extinderii utilizării generalizate a limbilor cooficiale (catalană, bască, galiciană etc.) în cadrul reformei regulamentului camerei. Această poziție fermă contrastează cu solicitarea partidelor naționaliste și cu practica adoptată anterior în Congresul Deputaților la inițiativa PSOE. PP invocă menținerea principiilor sale, deși actualul regulament permite deja folosirea limbilor regionale în contexte limitate, cum ar fi anumite dezbateri sau corespondența oficială.
Reforma regulamentului Senatului, promovată de Partidul Popular (PP) care deține majoritatea absolută, nu va include utilizarea generalizată a limbilor cooficiale în Camera Superioară spaniolă. Luni, formațiunile naționaliste reprezentate — Esquerra Republicana, EH Bildu, PNV, Junts, BNG, Compromís, Geroa Bai și Eivissa i Formentera al Senat — au înregistrat o inițiativă comună prin care cer „garantarea utilizării depline și normalizate a catalanei, occitanei (aranesă în Val d’Aran), bascei și galicienei”. Până acum, limbile cooficiale sunt permise doar în anumite dezbateri din Senat.
Solicitarea vine cu câteva zile înainte ca propunerea de reformă a Regulamentului, promovată de PP, să fie discutată în plen, pe 8 aprilie. Formațiunea condusă de Alberto Núñez Feijóo refuză să includă această cerință în noile norme care vor guverna instituția, conform declarațiilor pentru Джерело новини.
„Aceasta este o propunere foarte similară cu cea făcută în Congres și pe care am respins-o. Noi nu ne schimbăm opinia precum Sánchez, vom acționa în consecință cu poziția noastră din Congres”, semnalează purtătoarea de cuvânt a popularilor în Senat, Alicia García. „Vom dialoga cu toți pentru ca Regulamentul Senatului să fie reformat integral, așa cum am propus, cu cel mai mare consens posibil, dar fără a renunța la principiile noastre”, adaugă parlamentara și membră a conducerii populare, anticipând dezbaterea iminentă a propunerii lor, care implică modificări profunde ale funcționării Camerei Superioare. Se așteaptă o zi cu tensiuni ridicate.
În Congresul Deputaților, PSOE a facilitat reforma regulamentului Camerei Inferioare în vara anului 2023 pentru a autoriza utilizarea limbilor cooficiale, ca o concesie făcută forțelor naționaliste înainte de învestirea președintelui Pedro Sánchez.
În cazul Senatului, Camera Superioară și-a modificat regulamentul în 2005 pentru a permite limbile cooficiale, dar numai în sesiunile Comisiei Generale a Comunităților Autonome, prin traducere simultană a catalanei, valencienei, bascei și galicienei. Această utilizare redusă a fost extinsă ușor în 2010 printr-o nouă reformă a regulamentului — sprijinită de toate grupurile, cu excepția PP — extinzând în articolul 84 posibilitatea de a le utiliza și în timpul dezbaterii moțiunilor în plen, care au loc de obicei marți după-amiaza târziu și miercurea.
De asemenea, s-a extins atunci cadrul pentru ca, alături de textele în castiliană, inițiativele legislative să fie publicate și în limba cooficială corespunzătoare. Scrisorile prezentate de senatori în registru și cele adresate de cetățeni și alte instituții Senatului pot fi redactate, de asemenea, în castiliană și în limba cooficială. În cele din urmă, s-a permis utilizarea lor în prima intervenție a președintelui Senatului în fața plenului. Ca exemplu, noul președinte al Camerei Superioare, popularul Pedro Rollán, a mulțumit în catalană, bască și galiciană în primul său discurs, în august 2023.
Însă formațiunile naționaliste cer acum un pas înainte. Conform comunicatului comun, obiectivul lor este „corectarea gravei încălcări a drepturilor” pe care o reprezintă interdicția utilizării totale a limbilor cooficiale în Senat, urmărind prin această inițiativă „performanța normală și deplină a reprezentanților publici în camera de reprezentare teritorială”, împreună cu „promovarea bogăției derivate din pluralitatea lingvistică, precum și dreptul cetățenilor de a fi serviți în limba oficială pe care o aleg”. Deocamdată, opoziția PP, care controlează Camera Superioară cu majoritatea sa absolută, este frontală.
Jurisprudența Curții Constituționale
Curtea Constituțională a Spaniei a avut o sarcină importantă de definire și delimitare a cadrului juridic al limbilor cooficiale în Spania, stabilit în articolul 3 al Constituției și în respectivele Statute de Autonomie. Jurisprudența sa este inclusă în Raportul de diagnostic privind gradul de respectare a utilizării limbilor cooficiale în Administrația Generală a Statului, elaborat de Ministerul Politicii Teritoriale în 2019 și actualizat în 2020. În acest studiu sunt recunoscute ca limbi cooficiale în respectivele comunități autonome basca, galiciana, valenciana, catalana și limba occitană, denumită aranesă în Val d’Aran (Catalonia).
Din examinarea sa reiese, de asemenea, că instituțiile publice trebuie să vegheze întotdeauna la utilizarea limbilor cooficiale în ceea ce privește procedurile sau serviciile care nu depășesc comunitatea autonomă — cu excepția justiției, cu particularități concrete —, precum și în dezbaterile parlamentare care au loc în acestea. Pentru restul, nu este o cerință obligatorie, deși o bună parte din paginile web oficiale permit traducerea.
