Protestele masive din Bulgaria au dus la căderea guvernului, iar în centrul furiei publice se află influentul oligarh Delyan Peevski. Acuzat de corupție și de modelarea politicii guvernamentale în serviciul intereselor sale, Peevski este liderul Mișcării pentru Drepturi și Libertăți (DPS), un partid care reprezintă minoritatea turcă, deși el însuși nu face parte din această minoritate.

În 2021, Statele Unite l-au sancționat pe Peevski în baza Legii Magnitsky pentru trafic de influență și luare de mită, cu scopul de a eluda justiția și de a exercita controlul asupra instituțiilor și sectoarelor economice. Mogulul a deținut la un moment dat principalele mijloace de comunicare din țară, iar criticii au remarcat că Peevski întruchipează "corupția și înțelegerea secretă dintre mass-media, politicieni și oligarhi".

La manifestațiile ample care au dus la demisia guvernului, au fost scandate sloganuri împotriva liderului, precum "Peevski, afară de la putere!" și o adaptare ironică a melodiei lui Louis Armstrong "When the Saints Go Marching In": "Când Peevski va cădea / Nu voi vrea să fiu sub el / Ca să nu cadă peste mine". Aceste strigăte au devenit un simbol al luptei pentru zecile de mii de bulgari care au ieșit în stradă într-o țară cu 6,4 milioane de locuitori, membră a Uniunii Europene din 2007.

Pancartele afișau chipul lui Peevski alături de cel al lui Boiko Borisov, fost prim-ministru de trei ori din 2009, care controlează cea mai mare formațiune politică a țării, Cetățeni pentru Dezvoltarea Europeană (GERB), până joi în executiv. Protestatarii cer instituții funcționale și o democrație autentică, exprimând nemulțumirea față de un model de guvernare corupt.

Primele proteste au avut loc spontan pe 21 noiembrie, în principal împotriva primului buget în euro (Bulgaria va adopta noua monedă de la 1 ianuarie), despre care manifestanții au denunțat că favoriza clientelismul. De asemenea, au protestat împotriva unor practici parlamentare, cum ar fi dezbaterea și aprobarea unui proiect de lege în doar 32 de secunde.

Totuși, în ultimele două săptămâni, manifestațiile au căpătat un alt caracter. Participanții au invadat "Triunghiul Puterii" – punctul care unește sediile executivului, al Parlamentului și al Președinției – pentru a cere o schimbare a modelului de putere. Această formă de guvernare este cunoscută sub numele de "modelul Borisov-Peevski", apărută în 2009.

Peevski și-a început cariera politică în 2001. Deși s-a retras din viața politică la un moment dat, numele său a apărut în cazuri de corupție, cum ar fi procesul de privatizare și falimentul ulterior al companiei de tutun Bulgartabak și falimentul băncii KTB. Analiștii susțin că, în ciuda absenței urmăririlor penale, Peevski continuă să exercite control asupra procurorilor și serviciilor de securitate, utilizându-le pentru a-și ține adversarii sub control.

La începutul lunii decembrie, Peevski și-a manifestat deschis ambiția de a deveni prim-ministru în viitor. Această acumulare de putere, alături de istoricul său politic controversat și luptele interne din DPS, a consolidat percepția publică a "capturii instituționale".

De luni, președintele Rumen Radev va începe consultările cu forțele politice pentru a vedea dacă există opțiuni pentru a forma un nou guvern sau pentru a convoca alegeri anticipate. Printre manifestanți, există și o criză de legitimitate a alegerilor de anul trecut, marcată de o participare electorală scăzută și suspiciuni de fraudă.

Toți acești factori, împreună cu pierderea încrederii publice și mobilizarea tinerilor, au dus la demisia executivului. Activiștii subliniază că obiectivul principal este creșterea participării electorale și protejarea luptei lor, considerând căderea guvernului doar un început.