Vladimir Putin afirmă că Kremlinul „este în favoarea unui armistițiu, dar cu nuanțe”

Vladimir Putin afirmă că Kremlinul „este în favoarea unui armistițiu, dar cu nuanțe”. Președintele rus a evaluat pentru prima dată propunerea unui armistițiu de 30 de zile, negociat de Statele Unite și Ucraina. „Rusia este de acord cu propunerile de încetare a ostilităților, dar consideră că acestea trebuie să conducă la o pace pe termen lung și la eliminarea cauzelor principale ale conflictului”, a declarat acesta joi, la Moscova, în timpul unei întâlniri cu președintele belarus, Aleksandr Lukașenko. Pentru liderul rus, încetarea focului ridică numeroase semne de întrebare, iar decizia finală va depinde de evoluția războiului: „În funcție de evoluția situației de pe teren, vom decide următorii pași pentru a pune capăt conflictului și a ajunge la acorduri acceptabile pentru toți”.

Putin a vorbit despre un armistițiu în general, deși propunerea ucraineană se limitează la spațiul aerian și maritim, precum și la infrastructura energetică. „Ideea în sine [a armistițiului] este corectă, dar există aspecte care trebuie discutate și cred că ar trebui să vorbim cu partenerii noștri americani. Poate îl voi suna pe președintele Trump”, a afirmat șeful Kremlinului. De la Washington, președintele SUA a profitat de vizita secretarului general al NATO pentru a transmite un mesaj lui Putin. Donald Trump a confirmat că trimisul său special, Steve Witkoff, a început joi negocierile la Moscova cu reprezentanții ruși cu privire la posibilitatea unei încetări a focului în Ucraina și a încheierii războiului. „Sper că vor face ceea ce trebuie”, a spus el, referindu-se la autoritățile ruse, relatează Macarena Vidal Liy.

Mai multe informații
Știri de ultimă oră despre războiul dintre Rusia și Ucraina, în direct

Președintele rus a ridicat mai multe întrebări: „Cum vor fi folosite aceste 30 de zile? Va continua Ucraina mobilizarea forțată? Pentru a primi mai multe arme?”. De asemenea, el a pus sub semnul întrebării dacă va ordona trupelor sale să se oprească. „Forțele armate ruse avansează practic peste tot, nu este clar cum s-ar rezolva situația de pe front în cazul unei încetări a focului”, a adăugat el.

Putin și-a exprimat, de asemenea, neîncrederea față de o posibilă misiune internațională pe linia de contact dintre cele două armate. „Cine va stabili, pe un front de 2.000 de kilometri, cine a încălcat ce?”, a întrebat președintele. Ministrul său de externe, Serghei Lavrov, a repetat de nenumărate ori că Moscova nu va accepta o desfășurare de trupe occidentale „sub niciun steag”.

Președintele și-a arătat, de asemenea, mândria pentru progresul său enorm în recucerirea regiunii ruse Kursk, unde Ministerul Apărării a anunțat joi preluarea definitivă a Sudzha, principala localitate ocupată de Kiev în ofensiva sa lansată în august 2024. „În acest moment, grupul invadator al Forțelor Armate ale Ucrainei este blocat în Kursk. Dacă se ajunge la o încetare a focului, va trebui Rusia să-i elibereze fără luptă, în ciuda numeroaselor crime împotriva civililor? Sau comandanții lor le vor da ordinul să depună armele?”, a întrebat el.

„Toate acestea sunt întrebări care necesită o analiză atentă din partea ambelor părți”, a reflectat Putin, care a profitat de intervenția sa pentru a mulțumi nu doar lui Trump pentru încercarea de a pune capăt războiului împotriva Ucrainei, ci și liderilor Chinei, Xi Jinping, Indiei, Narendra Modi, și Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva.

Președintele belarus, Alexandr Lukașenko (în stânga), și președintele rus, Vladimir Putin, în timpul unui eveniment la Kremlin, joi. Alexander Zemlianichenko (AP)

Cerințele Moscovei

Cerințele formulate până acum de guvernul rus includ ca Occidentul să se deconecteze total de Ucraina, Kievul să se dezarmeze și să fie recunoscute la nivel internațional ca fiind rusești cele patru provincii ocupate pe care Kremlinul le controlează parțial în prezent: Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie, pe lângă Crimeea. Unii analiști ruși consideră că Moscova nu este încă sigură dacă să pună capăt războiului și este interesată să obțină cât mai multe concesii posibile în această fază incipientă a negocierilor.

„Fapte, fapte, și nu declarații și promisiuni”, a cerut președintele belarus Washingtonului, comentând viziunea sa asupra negocierilor privind Ucraina în fața lui Putin. Lukașenko a acționat ca un consilier al lui Putin în timpul părții publice a întâlnirii lor, avertizându-l că SUA l-ar putea trăda. „Pot spune cu siguranță că americanii nu au niciun plan pentru conflictul ucrainean. Niciunul. Ceea ce fac ei este să testeze terenul”, a conchis președintele belarus, care conduce țara cu o mână de fier de 31 de ani și nu intenționează să-și relaxeze represiunea.

Președintele rus și-a exprimat din nou interesul de a face afaceri cu Washingtonul. Pentru Kremlin, această strategie este esențială pentru a-l ține pe Trump aproape. „Negociem cu unii parteneri occidentali despre posibila lor revenire pe piața rusă”, a declarat Putin, deși a subliniat că nicio companie străină nu va primi un tratament preferențial.

Înainte de întâlnirea celor doi președinți, numărul doi al delegației ruse de negociere la întâlnirea cu americanii din Arabia Saudită, consilierul președintelui rus Iuri Ușakov, a calificat armistițiul propus de Washington și Kiev drept „o pauză temporară pentru armata ucraineană și nimic mai mult”.

„Moscova nu dorește o încetare temporară a focului, ci o soluție pe termen lung”, a spus Ușakov. Pentru veteranul diplomat, fost ambasador rus în Statele Unite, „nimeni nu are nevoie de măsuri care sunt doar o imitație a acțiunilor de pace”. Cu toate acestea, consilierul lui Putin a precizat ulterior că aceasta era doar „opinia sa personală”, pe care o exprimase cu o zi înainte prin telefon consilierului pentru securitate al președintelui american, Michael Waltz.

Declarațiile lui Ușakov au atras atenția prin franchețea lor, în contrast cu prudența pe care autoritățile ruse o manifestaseră până în acel moment față de propunerea de încetare a focului. Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a cerut să se aștepte ca Witkoff să-i spună detaliile liderului rus în vizita sa la Moscova, în timp ce reprezentanta Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a subliniat doar că poziția Kremlinului față de armistițiu va fi decisă de Rusia și nu de terțe țări.

Consilierul președintelui rus Iuri Ușakov, joi, la Kremlin. Maxim Shemetov (Pool/AP/Lapresse)

Propunerea Statelor Unite a afectat buna înțelegere manifestată între Washington și Moscova în ultimele săptămâni. Chiar și Ușakov a lansat o săgeată către Casa Albă, minimalizând importanța vizitei lui Witkoff. „SUA și-au selectat negociatorul în discuțiile cu Rusia. Nu este Steve Witkoff”, a precizat diplomatul rus, fără a clarifica la cine se referă.

Un alt reprezentant notabil al Kremlinului, ambasadorul rus în Regatul Unit, Andrei Kelin, a opinat: „Nu va exista o încetare a ostilităților înainte de a se ajunge la un acord de pace total”. Într-un interviu acordat The Wall Street Journal, el a subliniat că „Rusia abordează cu mare precauție inițiativa americană a unei încetări temporare a focului”.