Sondajul monografic al institutului 40dB. pentru Джерело новини și Cadena SER despre «provocările Uniunii Europene»

Sondajul monografic al institutului 40dB. pentru Джерело новини și Cadena SER despre «provocările Uniunii Europene» într-un context de mare incertitudine internațională arată că spaniolii își păstrează același nivel de europenism ca acum un an – pe o scară de la 0 la 10, 10 fiind «total europenist», populația se situează, în medie, la 7,4 –, dar în unele aspecte discursul extremei drepte, cea mai reticentă față de politica comună, începe să aibă efect. Astfel, 69,5% asociază UE cu concepte pozitive precum «democrație» (38,4%), «protecția statului bunăstării» (30,9%) sau «pace» (18,9%), iar 49,5% citează concepte negative precum «birocrație» (26,4%), «slăbiciune internațională» (16,4%) sau «insecuritate» (12,1%).

Întrebați despre provocările cărora ar trebui să «acorde prioritate», pe primul loc apare «imigrația» (38,5%), înaintea inegalităților și sărăciei (citate de 37,6%), a creșterii economice și competitivității (34,4%) și a conflictelor belice apropiate (29,8%). Partidele de extremă dreapta au avansat în Europa în special pe baza unui discurs xenofob care criminalizează imigrantul, în ciuda faptului că, pe un continent îmbătrânit, prezența colectivului este esențială pentru dezvoltarea economică.

Un raport al Băncii Spaniei a avertizat în 2024 că țara va avea nevoie de 24 de milioane de imigranți pentru a menține relația dintre lucrători și pensionari în 2053, peste trei decenii, când INE se așteaptă să existe 14,8 milioane de pensionari. Într-un alt sondaj monografic despre imigrație realizat de 40dB. și publicat în octombrie trecut, 57% din populație a declarat că există «prea mulți» imigranți în Spania, iar 75% i-au asociat cu concepte negative. Puteți consulta toate datele sondajului aici.

Pe lângă cele deja menționate, completează clasamentul provocărilor europene cărora ar trebui să li se acorde «prioritate», conform populației spaniole, conflictele comerciale cu alte țări (citate de 27,5%), criza climatică (26,7%), apărarea și securitatea externă (24,5%), viitorul agriculturii (19,3%), dependența de țări externe pentru tehnologie și resurse strategice (15,8%) și creșterea extremei drepte și a populismelor (12,2%).

Imigrația îngrijorează cu 36,8 puncte procentuale mai mult pe alegătorii Vox decât pe cei ai PSOE, iar criza climatică cu 19,1 puncte mai mult pe alegătorii socialiști decât pe cei ai lui Santiago Abascal. În plină dezbatere privind planul de reînarmare european și creșterea cheltuielilor pentru securitate și apărare, conflictele belice Rusia-Ucraina și Israel-Gaza îngrijorează într-un mod oarecum mai transversal electoratele Podemos, Sumar, PSOE și PP, toate peste 33% în grad de îngrijorare, față de alegătorii Vox (22,2%) și cei ai SALF (16,2%), marca agitatorului ultra Alvise Pérez.

În ceea ce privește apărarea și securitatea externă, cel mai îngrijorat este alegătorul PP (36,2%), urmat de electoratul partidului lui Abascal (28,5%) și cel al PSOE (26,4%). Această provocare nu este la fel de prioritară pentru electoratele Sumar (19,8%) și Podemos (8,7%), care se opun creșterii cheltuielilor militare.

În ciuda sprijinului manifest al Vox pentru Donald Trump, care a anunțat un război al tarifelor, «conflictele comerciale cu alte țări» sunt prioritare pentru aproape 24% dintre alegătorii săi, cu doar un punct mai puțin decât pentru cei ai Podemos.

Sondajul evidențiază, de asemenea, o nepotrivire a priorităților între ceea ce spaniolii așteaptă de la Europa și subiectele care acaparează în prezent dezbaterea în cadrul Uniunii. Astfel, întrebați în ce cred că ar trebui să investească acum UE, grupurile majoritare indică locuințele, tehnologia și industria, politicile sociale, controlul frontierelor și energiile regenerabile înaintea politicilor de apărare și securitate. Pe electorate, alegătorii de stânga acordă prioritate locuințelor, politicilor sociale și energiilor regenerabile, în timp ce dreapta prioritizează controlul frontierelor și securitatea.

Președintele Guvernului a anunțat pe 22 aprilie că Spania va aloca 10.471 milioane de euro în plus pentru apărare și că va îndeplini în acest an angajamentul ca această sumă să reprezinte 2% din PIB. 35,45% din acești bani vor fi pentru îmbunătățirea condițiilor personalului din forțele armate, 31,16% pentru noi tehnologii împotriva atacurilor cibernetice, 18,75% pentru armament și 16,73% pentru sprijinirea gestionării urgențelor și dezastrelor naturale. Sánchez va explica acest plan miercurea viitoare în Congres, unde va da explicații și despre întreruperea de curent de luni. Guvernul nu va supune la vot în Cortes creșterea cheltuielilor pentru apărare.

!function(){"use strict";window.addEventListener("message",(function(e){if(void 0!==e.data["datawrapper-height"]){var t=document.querySelectorAll("iframe");for(var a in e.data["datawrapper-height"])for(var r=0;r

Cetățenii percep UE ca fiind dezbinată și ineficientă

În % dintre respondenți

Sursa: 40dB.
Джерело новини

55,8% dintre spanioli percep că UE acționează «puțin sau deloc unită», iar 58,8% o văd puțin sau deloc eficientă în fața provocărilor globale.

Electoratele Sumar și PSOE sunt cele care evaluează cel mai bine acțiunile Uniunii Europene, iar cele ale Podemos și SALF, cele mai critice. Cu toate acestea, cetățenii au mai multă încredere în capacitatea UE decât în cea a statelor membre de a face față acestor provocări. Pentru 67,6%, apartenența la UE «a beneficiat Spania», iar pentru 18,7%, nu. Aceste răspunsuri variază considerabil în funcție de intenția de vot. În timp ce alegătorii PSOE și Sumar cred în proporție de 84,7% că apartenența la UE a fost bună pentru țară, în electoratul PP acest procent scade la 76,6%, în cel al Podemos la 62,6%, în cel al Vox la 47,4% și în cel al SALF la 37%.

În plus, aproape 31% dintre spanioli ar dori ca Uniunea Europeană să își crească competențele, 20,7% doresc să devină un stat federal, cu o capacitate de acțiune mai mare decât membrii săi, iar 11,9% ar dori să se dizolve.

Dilema tarifară

Pe 3 aprilie, Donald Trump a declarat un război comercial împotriva lumii cu un tarif universal de 10% și pedepse mai mari pentru principalii săi parteneri. Președintele SUA a anunțat cele mai mari taxe de import din ultimul secol, cu o taxă suplimentară de 20% pentru produsele UE. O săptămână mai târziu, după presiunile piețelor și criticile din propriul partid, a decretat un armistițiu parțial de 90 de zile asupra războiului comercial.

Întrebați cum ar trebui să răspundă UE dacă, după această perioadă, SUA reia tarifele, 79,2% sunt foarte sau destul de de acord că ar trebui să «stimuleze producția internă pentru a reduce dependența economică»; 74,9% sunt în favoarea apropierii de alte țări pentru a căuta aliați comerciali alternativi și un procent mai mic, dar mai mare de jumătate din populație, 66,1%, consideră că ar trebui să «impună la rândul său tarife produselor americane». Pe electorate, cei mai reticenți față de aceste ultime două măsuri sunt alegătorii Vox și SALF, deși în ambele cazuri ar sprijini ambele strategii în procente de peste 55%.

În ceea ce privește regiunea economică cu care consideră că UE ar trebui să mențină o relație comercială privilegiată, spaniolii indică în primul rând Oceania (64,8%), urmată de America Latină (64,2%), China (61,4%), alte țări asiatice (60,9%) și Africa (51%). Doar alegătorii Vox se opun privilegiării relațiilor comerciale cu acest ultim continent.

Documentul Strategiei de acțiune externă a Guvernului de aici până în 2028 propune ca Uniunea Europeană să se doteze cu un scut de «apărare și descurajare» economică în fața războiului comercial, cu un buget mai mare și capacitate sancționatorie împotriva «tacticilor coercitive» ale SUA.

Fișa tehnică:

Domeniul: Spania.

Univers: populația generală rezidentă în Spania (cu excepția Ceutei și Melillei), cu vârsta de peste 18 ani și cu drept de vot.

Dimensiunea eșantionului: 2.000 de interviuri.

Procedura: interviu online (CAWI).

Eroare de eșantionare: +-2,2% (pentru o încredere de 95%).

Data realizării: 24-27 aprilie 2025