În câteva cuvinte
Articolul subliniază importanța susținerii proiectului european în contextul global actual, evidențiind necesitatea consolidării Uniunii Europene și a apărării multilateralismului. Se menționează rolul Franței și Germaniei în avansarea proiectelor comune și se face un apel la participarea cetățenilor la manifestațiile în sprijinul UE.
Eveniment pentru apărarea Europei și a instituțiilor sale
Duminica viitoare, pe 11, va avea loc la Madrid (Callao, 12.00) evenimentul central al unei mișcări conduse de organizații și personalități ale societății civile în apărarea Europei și a instituțiilor sale, o mișcare care a început la Roma acum câteva săptămâni și care se extinde în alte țări ale Uniunii. Este ocazia pentru cetățeni (sunt convocate manifestații și în alte orașe spaniole, precum Barcelona, Sevilla sau Zaragoza) să demonstreze că cred în proiectul european și că sunt convinși că este necesar să-l apere și să se simtă mândri de rezultatele sale. Mândri să aparțină unei organizații politice atât de speciale și de succes, în ciuda tuturor problemelor (inacțiunea față de Gaza).
În haosul politic și economic provocat de schimbările radicale introduse de cel care era principalul aliat al Uniunii, Statele Unite, Europa se prezintă ca principalul apărător al multilateralismului și al existenței regulilor internaționale, în fața celor care vor să acționeze pur și simplu cu puterea forței. Este un rol esențial, foarte important, capabil să introducă o anumită ordine și sens într-un moment de mare confuzie și incertitudine. A nu ceda și a nu renunța la acest model multilateral internațional ar trebui să fie una dintre principalele sarcini ale Uniunii Europene în angajamentul său față de restul lumii. Tot sprijinul cetățenilor, al organizațiilor civile și al persoanelor individuale, care poate fi oferit acestui model va fi esențial pentru a-i garanta supraviețuirea. Uniunea Europeană este o construcție foarte rară, fără echivalent cu nicio alta din lume, capabilă să mențină un nucleu de politici comune, în care se împărtășește suveranitatea (piața unică, moneda unică, comerțul, agricultura), o putere executivă (Comisia), un Parlament comun și un Tribunal de Justiție căruia i se supun toate țările membre. O construcție magnifică, originală, plină de probleme, este adevărat, dar extraordinar de inteligentă.
Cele două părți ale Uniunii, cea care are suveranitate comună și cea interguvernamentală, traversează un moment decisiv. «Mai multă Europă», solicită mulți dintre cei care convoacă manifestația și, fără îndoială, este necesar ca Europa comunitară să termine de consolidat progresele sale, în special în ceea ce privește moneda unică, lipsită încă de o politică fiscală comună indispensabilă și de politici economice coordonate. Dar este, de asemenea, fundamental să protejăm partea pur interguvernamentală, amenințată de atitudinea unui grup restrâns de țări membre mici, cum ar fi Ungaria sau Slovacia, cu guverne de extremă dreapta, care profită de regula unanimității pentru a frâna orice posibilă aprofundare. Singura modalitate de a evita aceste vetouri este să se parieze într-un mod decis pe cooperarea consolidată între acele țări membre care doresc să avanseze în proiecte comune. Și pentru asta, este esențial ca Franța și Germania să-și recupereze rolul de motor și coordonator. Fără Paris și Berlin nu se va putea avansa, iar cu ei coordonați va fi posibil ca și alte țări, precum Polonia sau chiar Spania, să se alăture acestor noi proiecte.
Cel mai imediat este așa-numita Europă a Apărării, care este evident că nu se poate dezvolta dacă se cere unanimitate, dar care poate avansa dacă se pune pe plan interguvernamental. Această cale este și mai recomandabilă pentru a putea uni acordurile cu țări precum Regatul Unit, dar și cu Canada sau chiar cu Japonia sau India.
Viitorul Spaniei nu poate fi prevăzut fără a ști cum va evolua Uniunea Europeană în următorii ani. Formula aleasă pentru construcția europeană nu are precedent în istoria ideilor politice. Nimeni nu poate prezice drumul pe care îl va parcurge Uniunea, dar ceea ce nu încape îndoială este că ceea ce s-a realizat până acum este deja ceva extraordinar. În acești 68 de ani, de la semnarea Tratatului de la Roma, a reușit să îmbunătățească nivelul de trai al cetățenilor săi până la limite niciodată visate și să distrugă fundamentele mai multor secole de lupte între Franța și Germania. Riscurile de a cădea în paralizie sunt acum mari, confruntate cu foști aliați, cu un nou război în Ucraina și cu propriile presiuni ale unor țări precum Ungaria, dispuse să blocheze orice progres. Tot ajutorul pe care îl putem oferi noi, cetățenii, manifestându-ne mândria pentru ceea ce înseamnă Uniunea, este mai mult decât justificat. «În stradă, europeni!»
