Scrisoarea este datată 25 iulie 1952. În ea, Ministerul francez al Veteranilor și Victimelor de Război certifica Spaniei că, potrivit arhivelor, Antonio García Hevia, originar din Hontoria de Cerrato (Palencia), a murit în complexul de lagăre de concentrare naziste Mauthausen-Gusen, în Austria, pe 9 iulie 1941. Scrisoarea nu a ajuns niciodată la familia sa și a rămas timp de decenii pe rafturile Ministerului Spaniol de Externe, până când o asociație pentru memorie a recuperat-o, iar descendenții lui Antonio au aflat că ruda lor a fost victima ororii naziste. Astăzi, însă, primarul micului sat din Palencia, cu doar 106 locuitori, Juan Antonio Abarquero, de la PP, se opune – pe motiv că nu vrea să discrimineze alte familii de victime și că faptele datează de opt decenii – ca localitatea să-i aducă un omagiu, tocmai acum când în toată Europa au loc comemorări pentru a 80-a aniversare a eliberării acestor lagăre, pe 6 mai 1945.

Familia lui Antonio García a cerut oficial Primăriei din Hontoria de Cerrato autorizația de a instala o piatră comemorativă într-o parte vizibilă a satului, situat la aproximativ 20 de kilometri de Palencia, și cedarea unui local pentru a organiza un eveniment de recunoaștere în numele său, conform cererii datate 11 noiembrie 2024. În acest document, semnat și de Asociația pentru Recuperarea Memoriei Istorice (ARMH) din Palencia, își susțineau petiția pe baza Legii Memoriei Democratice, care protejează și victimele care au suferit deportări după lovitura de stat din 1936 și până la intrarea în vigoare a Constituției din 1978. Conform cifrelor oficiale, aproximativ 7.000 de spanioli au fost închiși în complexul Mauthausen, mulți dintre ei republicani care fugiseră mai întâi în Franța.

Scrisoarea în care guvernul francez certifică faptul că Antonio García Hevia a murit în complexul de lagăre de concentrare Mauthausen-Gesen, la 9 iulie 1941.

Răspunsul la solicitare nu a venit niciodată. O lună mai târziu, în ședința plenară a Consiliului Local din 12 decembrie, Izquierda Unida l-a întrebat pe primar despre această chestiune, iar Abarquero a răspuns „că va fi procesată și li se va răspunde”. Neoficial, biroul primarului a informat familia că cererea lor nu a fost acceptată din cauza unei erori de formă. În aceeași ședință plenară, consilierul IU, Pablo Pastor, a cerut ca familia, care era prezentă, să fie lăsată să intervină, dar primarul a refuzat.

Cel puțin în două ocazii, primarul le-a spus în privat că nu va accepta să organizeze omagiul, potrivit ARMH și familiei. „Într-o conversație pe care o am cu el, îi reiterez cererea pe care am trimis-o, iar el îmi spune că refuză, că nu o vede bine și că nu-i plac aceste lucruri”, afirmă Mariano Alfambra, purtătorul de cuvânt al familiei și soțul unei strănepoate a spaniolului decedat la Mauthausen.

Consultat de Джерело новини, primarul Abarquero recunoaște că se opune organizării omagiului și că se îndoiește de legătura reală a lui García Hevia cu acea localitate, dincolo de faptul că s-a născut „circumstanțial” acolo. „Desigur că mă opun, pentru că există oameni din sat care, din păcate, au fost și ei victime și nu li s-a adus niciun omagiu; deci, ceea ce nu vreau este să deschid o cutie a Pandorei în care aceste familii să se simtă discriminate”. „Ceea ce nu vreau este să-mi complic viața, nici să le-o complic lor”, adaugă el.

Conform înregistrărilor pe care ARMH le-a adunat despre victimă, Antonio García Hevia s-a născut la 13 iunie 1898 în Hontoria de Cerrato, fiu și nepot de păstori originari din Baltanás, tot în Palencia. Urma lui se pierde până la începutul anilor 1930, când apare în Colonia de Tormos, în Alcalá de Gurrea (Huesca), unde locuiau muncitorii care construiau barajul La Sotonera, majoritatea anarhiști. Odată cu represiunea franchistă, a fost nevoit să se exileze în Franța, unde a fost capturat de armata nazistă și, la 5 septembrie 1940, deportat la Mauthausen, un lagăr care însemna sclavie și moarte, cu un regim implacabil de muncă forțată și privațiuni. În anul următor a fost trimis în lagărul auxiliar Gusen, unde a rămas până a murit, la 9 iulie 1941.

Fișa din lagărul Mauthausen atribuită lui Antonio García Hevia.

„Singurul lucru pe care vrem să-l facem este să organizăm un eveniment în care să facem cunoscută viața acestei persoane și să instalăm o piatră comemorativă pentru ca istoria tuturor celor care, ca el, au fost uciși în lagărele de concentrare în anii '40 ai secolului trecut să fie cunoscută”, susține Ángel Redondo, de la ARMH Palencia. Această piatră comemorativă la care se referă Redondo și pe care primarul nu a aprobat-o pentru Hontoria de Cerrato se numește Stolpersteine (în germană, „piatră de poticnire”) și a început să fie instalată la Berlin în anii 1990 pentru a omagia victimele naziștilor, dar s-a extins în multe alte orașe germane și în peste 20 de țări, inclusiv Spania.

Abarquero susține că nu are „nimic împotriva acelui domn, nici împotriva familiei sale”, adaugă că sunt evenimente care, din păcate, s-au întâmplat, dar, în același timp, asigură că „ar trebui tras un văl gros și lăsat să treacă”, deoarece sunt evenimente de acum opt decenii. „Eu mă datorez satului meu, vecinilor mei și nu mă datorez unor oameni care vin din afară după 80, 90 de ani, să vrea să răscolească istoria”, afirmă primarul. Familia a continuat demersurile pentru a obține documentația care susține tradiția familiei lui Antonio García Hevia în sat, iar de la IU au susținut că în următoarea ședință plenară, programată pentru această lună martie, vor aduce din nou memoria sa pe ordinea de zi.