Absența lui Pedro Sánchez de la sesiunile de control: un an fără a merge la Senat

Pentru a șasea oară în ultimele șase luni, Pedro Sánchez va absenta miercurea viitoare de la o sesiune de control guvernamental în Congres. În aceeași zi, președintele, aflat într-o vizită oficială în Finlanda, va împlini exact un an de când nu a mai fost prezent în Senat, camera unde Partidul Popular (PP) deține majoritatea absolută. Agenda internațională încărcată a lui Sánchez a fost motivul invocat pentru absențele tot mai frecvente de la confruntările cu opoziția în Congres. În cazul Senatului, PP atribuie această absență prelungită unei încercări a președintelui de a evita controlul și a prezentat un proiect de reformă a regulamentului Camerei pentru a-l obliga să compară cel puțin o dată pe lună.

Niciun președinte nu a frecventat Senatul atât de mult ca Sánchez în legislatura trecută. În acea Cameră, Alberto Núñez Feijóo și-a căutat singurul loc posibil în Cortes, ca senator desemnat de Parlamentul Galician, după ce a devenit lider al PP fără a avea un loc în Congres. Atunci, Sánchez căuta cu insistență confruntarea directă cu principalul său adversar. Nu doar că respecta obiceiul de a participa lunar la o sesiune de control, dar s-a prezentat și la mai multe apariții lungi pe care le-a folosit pentru a-l critica dialectic pe cel care urma să-i conteste funcția la următoarele alegeri.

În această legislatură, nu a mai existat nicio urmă a lui Sánchez în Senat din 12 martie 2024. În acea după-amiază, șeful Executivului s-a confruntat cu o altă ofensivă a PP, având ca argument principal cazurile de presupusă corupție. Pe lângă întrebările care deveniseră deja obișnuite despre activitățile private ale soției sale, popularii au adăugat cazul Koldo, care tocmai izbucnise.

Senatul a devenit, de la alegerile din iulie 2023, un refugiu pentru PP, care face și desface după bunul plac datorită majorității absolute. Sánchez, care înainte avea un socialist, Ander Gil, în fruntea Camerei, știe că acum joacă acolo pe un teren ostil. Iar în față nu se mai află Feijóo, ci purtătoarea de cuvânt populară, Alicia García, care încearcă să compenseze relevanța sa politică scăzută cu discursuri foarte agresive. În fața acestui tablou, președintele a întors spatele Camerei. La Moncloa invocă probleme de agendă și reamintesc că șeful lor nu are obligația legală de a se prezenta. Aceste sesiuni de control guvernamental în Senat au fost instaurate în timpul mandatului lui José Luis Rodríguez Zapatero, într-o încercare de a da puțin protagonism unui Senat a cărui utilitate a fost întotdeauna pusă la îndoială.

Pentru PP, aceasta este o altă “dovadă a anomaliei democratice la care ne-a condus Sánchez”, căruia îi atribuie pretenția de a dispune de “puteri maxime cu controale minime”. Partidul lui Feijóo tocmai a pus pe masă o propunere de reformă a Regulamentului care, printre altele, urmărește să înfrângă rezistența liderului socialist. Popularii intenționează să introducă un articol pentru a obliga președintele să răspundă la întrebări o dată pe lună “cu excepția cazului în care motive justificate, notificate Camerei, îl împiedică”. În reforma sa, PP urmărește, de asemenea, să pună capăt privilegiului membrilor Guvernului de a dispune de timp nelimitat pentru replici în aparițiile lungi pe teme monografice. Popularii ar putea să o adopte cu majoritatea lor absolută, deși în mod normal chestiunile care afectează designul regulilor jocului politic au fost aprobate cu consensuri largi, cel puțin între cele două partide mari.

Nici în Congres nu există o obligație legală pentru președinte de a se supune sesiunii de control, dincolo de doctrina constituțională generică care stabilește, în articolul 111: “Guvernul și fiecare dintre membrii săi sunt supuși interpelărilor și întrebărilor care li se formulează în Camere”. Dar obiceiul s-a instaurat de ani de zile, iar șefii Executivului și ai opoziției se confruntă în mod normal trei miercuri pe lună (există sesiune plenară în a doua, a treia și a patra săptămână). Aici, Sánchez nu s-a eschivat, deși în ultima vreme prezențele sale sunt mai sporadice, în acest caz fiind întotdeauna justificate de călătorii internaționale.

În cele șase luni scurse din septembrie, incluzând absența confirmată de miercurea aceasta, președintele va fi absent la aproape jumătate din sesiunile de control (7 din totalul de 16). În lunile inițiale ale legislaturii, Sánchez a evitat confruntarea parlamentară într-o singură ocazie, de la prima sesiune desfășurată pe 13 decembrie 2023. În aceste ultime 15 luni, președintele poate invoca în favoarea sa alte șase apariții lungi pe teme monografice, la care în câteva zile se va adăuga încă una despre noul peisaj internațional și războiul din Ucraina.

Surse de la La Moncloa subliniază că “de la începutul democrației, președinții s-au supus controlului în Congres, care este Camera care le acordă sau le retrage încrederea”. Aceste surse reamintesc că José María Aznar nu s-a supus niciodată întrebărilor în Camera superioară și nici Mariano Rajoy nu a făcut-o periodic. Sánchez, în schimb, “este președintele care a compărut și a răspuns la cele mai multe întrebări”. În această legislatură contabilizează 69 de răspunsuri la întrebări orale, iar în cea anterioară 109, pe lângă 27 de apariții, conform datelor de la La Moncloa. Executivul subliniază că orice reformă a regulamentului “trebuie să respecte Constituția, care spune că Guvernul răspunde solidar de gestionarea sa politică”, adică orice ministru poate da explicații în numele său. La Moncloa îndeamnă PP “să înceteze să degradeze instituțiile promovând reforme de dubioasă constituționalitate”.