Sindicatele intensifică presiunea asupra Guvernului pentru revendicările angajaților din sectorul public

Sindicatele care reprezintă angajații din sectorul public intensifică presiunea asupra Guvernului pentru a răspunde solicitărilor lor de majorări salariale și îmbunătățiri ale condițiilor de muncă. După trecerea lunilor ianuarie și februarie, așteptarea negocierilor privind o nouă traiectorie de creșteri salariale pentru cei peste trei milioane și jumătate de angajați din diversele administrații, după expirarea acordului-cadru anterior în decembrie, a atins un punct critic. Tensiunile sunt amplificate nu doar de faptul că Ministerul pentru Transformare Digitală și Funcția Publică nu a stabilit încă o dată pentru reunirea mesei de dialog – promisă la începutul anului – ci și de faptul că majorarea suplimentară de 0,5% pentru inflație, prevăzută în pactul expirat, nu s-a reflectat încă în salariile angajaților publici. Solicitată să comenteze această discrepanță, o purtătoare de cuvânt a departamentului condus de Óscar López se limitează să declare că „este un angajament care va fi respectat”, fără a preciza dacă există un calendar planificat pentru implementare sau dacă ministerul intenționează să contacteze sindicatele în curând.

Lipsa de reacție din partea Guvernului – CSIF susține că a solicitat începerea discuțiilor de trei ori, fără succes – a determinat o parte a angajaților publici să se simtă „abandonați” și să fie dispuși să-și exprime nemulțumirea în fața sediului Ministerului de Finanțe din Madrid miercuri, 19 martie; și să repete acțiunea în diverse locuri din țară în viitorul apropiat, dacă nu primesc un răspuns. „Nu se poate să fim lăsați mereu pe ultimul loc”, se plâng reprezentanții sindicatului funcționarilor publici, îngrijorați și de fragilitatea parlamentară demonstrată recent de Guvernul de coaliție.

Această mobilizare, condusă de CSIF, are ca scop obținerea angajamentului din partea departamentului condus de Óscar López de a convoca cât mai curând posibil Masa Generală a Administrațiilor Publice pentru a aborda un nou acord salarial pentru angajații publici, pe lângă alte angajamente asumate de Guvern față de reprezentanții acestui grup de angajați. UGT și CC OO, celelalte sindicate majoritare, solicită, de asemenea, Guvernului să înceapă discuțiile cât mai curând posibil, dar refuză să evalueze adecvarea mobilizărilor ca formă de presiune.

„De la constituirea Guvernului, în noiembrie 2023, Masa Administrațiilor Publice a fost convocată o singură dată”, denunță CSIF. Printr-un comunicat, sindicatul prezidat de Miguel Borra a solicitat luni, pe lângă formularea unei noi foi de parcurs pentru creșterile salariale pentru angajații publici – care, potrivit sindicatului, au pierdut 9% din puterea de cumpărare din 2022, în ciuda creșterilor primite în acest timp – ca aceste îmbunătățiri să se producă automat în fiecare an, „la fel ca pensiile sau creșterea salariului minim pe economie (SMI)”.

La aceste revendicări se adaugă și solicitarea de a recupera „structura salarială anterioară reducerilor din 2010, cu încasarea integrală a primei de Crăciun”; negocierea unei noi oferte de locuri de muncă publice pentru 2025 „eliminând rata de înlocuire”; un bilanț al planului de stabilizare a posturilor de personal interimar; implementarea unei zile de lucru de 35 de ore și a telemuncii; egalizarea salarială între diferitele Administrații publice; și reglementarea pensionării parțiale pentru funcționari și statutari.

În noiembrie 2022, Ministerul de Finanțe și Funcția Publică, condus atunci de María Jesús Montero, a semnat cu sindicatele UGT și CC OO un acord-cadru care stabilea, printre multe alte măsuri, o traiectorie de creșteri salariale pentru angajații publici în exercițiile financiare 2022, 2023 și 2024, care, cumulat, a ajuns până la 9,5%. Ultima zvâcnire a traiectoriei a coincis cu publicarea datelor definitive privind inflația armonizată în decembrie anul trecut, la care era conectat un 0,5% suplimentar, care se adaugă la 2% aprobat la sfârșitul lunii iunie (de asemenea, cu efecte retroactive aplicabile pentru 2024).

Acel pact a expirat la 31 decembrie anul trecut și, deocamdată, nu a fost convocată nicio masă de negocieri pentru reînnoirea acestuia. Un lucru denunțabil pentru CSIF, care nu a semnat acel acord deja expirat și care a anunțat că ar putea adăuga noi proteste în mai multe date în fața delegațiilor și subdelegațiilor Guvernului din toată Spania.

Pe 18 decembrie, ministrul pentru Transformare Digitală și Funcția Publică, Óscar López, a convenit cu sindicatele UGT și CC OO asupra posibilității ca funcționarii publici să poată beneficia de pensionare parțială, o formulă de pensionare interzisă pentru acest grup în 2012, în cadrul ajustărilor bugetare efectuate atunci de Guvernul PP. Cu toate acestea, această dispoziție, care permite compatibilizarea unei reduceri a zilei de lucru cu încasarea proporțională a pensiei pentru orele nelucrate și care se numără printre revendicările CSIF, necesită o modificare normativă care nu a fost încă efectuată.

Singura mișcare în direcția reglementării accesului la pensionarea parțială a fost făcută de Grupul Parlamentar Socialist la mijlocul lunii februarie, printr-unul dintre cele 37 de amendamente pe care le-a prezentat pentru modificarea viitoarei Legi a Funcției Publice. Printre acestea s-a numărat și propunerea de a prelungi cu doi ani vârsta de pensionare obligatorie a funcționarilor publici, de la 70 la 72 de ani. O cerere susținută de unele grupuri, printre care medici, judecători sau profesori universitari.

Acest pachet de revendicări vine la doar câteva zile după ce Funcția Publică a încheiat conflictul din Muface, cu care se garantează asistența medicală a unui milion și jumătate de funcționari (și a familiilor lor) în sectorul privat în perioada 2025-2027. După luni de negocieri tensionate cu privire la condițiile licitației, asigurătorii Asisa și Adeslas au răspuns în cele din urmă ultimului caiet de sarcini al Muface, pentru care statul va plăti peste 6.250 de milioane de euro.