«În 2025», afirmă Strategia de Acțiune Externă a Guvernului spaniol până în anul 2028, «societățile noastre asistă la erodarea ordinii construite după Al Doilea Război Mondial, cu o contestare a regulilor și principiilor care timp de mai multe decenii au adus un grad rezonabil de ordine și previzibilitate în relațiile internaționale». Documentul, aprobat marțea trecută în Consiliul de Miniștri, se împarte în trei axe majore: necesitatea de a consolida autonomia europeană, atât economică, cât și de apărare; angajamentul pentru cooperarea pentru dezvoltare și răspunsul la urgența climatică; și ceea ce numesc «reziliență democratică» într-un context de polarizare ridicată și cu campanii orchestrate pentru promovarea discursurilor de ură și dezinformare la scară internațională prin intermediul rețelelor sociale. Acestea sunt principalele propuneri ale foii de parcurs a Guvernului în materie de politică externă:

În fața amenințării SUA, «mai multă Europă»

Spania pledează pentru o «transformare structurală» a instituțiilor și politicilor Uniunii Europene care să includă o creștere a «capacităților sale de descurajare și apărare» în fața «degradării securității în Europa și în vecinătatea sa strategică», care se adaugă «schimbării priorităților americane». Conform documentului, țara se poziționează împotriva «replierii comerciale» care constată că devine o «tendință la nivel mondial», susținând diversificarea lanțurilor de aprovizionare, aprofundarea alianțelor actuale și crearea de noi «relații de încredere». Într-o perioadă marcată de tensiuni comerciale, cum ar fi cele legate de tarifele vamale impuse de administrația americană, Spania cere ca UE să-și consolideze «mecanismele de apărare și descurajare economică» în fața «tacticilor coercitive» ale terților prin întărirea «instrumentelor sale de apărare comercială». Și pentru aceasta, consideră că UE trebuie «să se doteze cu mai multă capacitate tehnică în materie de sancțiuni» și «control al exporturilor», precum și cu un cadru mai coordonat și structurat între statele membre în materie de control al investițiilor.

Textul care stabilește poziția pentru acțiunea externă spaniolă expune, de asemenea, o transformare profundă a UE în mai multe direcții. Una dintre ele implică ridicarea nivelului în domeniul apărării, trecând «progresiv» de la actuala Politică Comună de Securitate și Apărare la «o adevărată apărare comună» într-un sens foarte larg, care să cuprindă de la «domeniile apărării tradiționale» la altele precum amenințările hibride sau amenințările teroriste, în linie cu cele susținute de premierul Pedro Sánchez la Bruxelles. Această consolidare, continuă documentul, trebuie de asemenea «să se reflecte în planificarea și dezvoltarea» capacităților de «comandă și control», de exemplu, pentru «a consolida Capacitatea de Desfășurare Rapidă a UE», precum și în dezvoltarea unei «baze tehnologice și industriale» a acestui sector.

Date fiind provocările cu care se confruntă, Spania consideră că UE trebuie să facă, de asemenea, un salt în dimensiunea Bugetelor sale, care tradițional au fost echivalente cu 1% din Venitul Național Brut (VNB) european și pe care, la fiecare negociere, țările din Nord se luptă să le reducă. Guvernul Sánchez are ambiții contrare: «Spania susține începerea prin dublarea resurselor europene în următorul Cadru Financiar Multianual», susține acesta, prin noi resurse proprii și emiterea de datorie comună, așa cum s-a experimentat recent, de exemplu, cu fondurile Next Generation EU (750 de miliarde de euro) sau cu sistemul de finanțare a schemelor de protecție a locurilor de muncă precum ERTE (100 de miliarde de euro). «Doar cu ambiție bugetară va fi posibil să facem față noilor provocări strategice, în special în materie de competitivitate, inclusiv tripla tranziție verde, digitală și socială și securitatea și apărarea, fără a sacrifica politicile care au dat sens Uniunii, cum ar fi cea agricolă și piscicolă sau de coeziune», afirmă textul.

Spania, care susține renunțarea treptată la necesitatea adoptării deciziilor în UE prin «unanimitate», consideră esențială creșterea competitivității economice a blocului, în linie cu concluziile Raportului Draghi, și aprofundarea pieței unice fără a renunța la «certitudinea regulatorie» oferită de Bruxelles. Documentul pledează, de asemenea, pentru conducerea «decarbonizării» economiei și revendică «suveranitatea digitală» a celor Douăzeci și șapte, domeniu în care a rămas în urmă, în special față de Statele Unite.

Multilateralism: limitarea utilizării dreptului de veto

Guvernul se angajează să «mențină sprijinul integral pentru Ucraina în apărarea suveranității sale», precum și să «însoțească procesele de aderare ale Balcanilor de Vest și ale celorlalte țări candidate» la intrarea în UE. Odată cu invazia rusă, Executivul consideră că au fost constatate «slăbiciunile multilateralismului» și «paralizia Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite». «În fața inacțiunii», adaugă documentul, Spania propune consolidarea a ceea ce funcționează și reformarea a ceea ce nu funcționează. Astfel, propune necesitatea reformării Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite pentru a fi «mai eficient, transparent și reprezentativ», extinzând numărul membrilor nepermanenți și limitând utilizarea dreptului de veto.

Pentru Spania este, de asemenea, primordială «asigurarea centralității Organizației Mondiale a Sănătății», slăbită după decizia administrației americane anterioare de a părăsi organismul, din care SUA era primul contributor. «Vom continua să impulsionăm lucrările sale după aderarea noastră la Comitetul său Executiv și, în special, negocierile unui tratat internațional privind pandemiile. De asemenea, vom lucra pentru a avansa către o acoperire sanitară universală pornind de la experiența sistemului nostru național de sănătate și se va adopta o Strategie de Sănătate Globală, orientată spre consolidarea rolului Spaniei și al cooperării noastre în acest domeniu», afirmă documentul strategic.

Textul ratifică, de asemenea, angajamentul Spaniei față de justiția internațională și, în special, față de Curtea Penală Internațională, după ce Ungaria a anunțat recent intenții care pun sub semnul întrebării angajamentul față de organism în contextul vizitei prim-ministrului Israelului, Benjamin Netanyahu, asupra căruia planează un mandat de arestare pentru crime de război și împotriva umanității în Gaza.

Cooperare pentru dezvoltare

În contrast cu politicile unor actori internaționali, Spania pariază, de asemenea, ca «politică de stat» pe cooperarea pentru dezvoltare ca instrument pentru pace și securitate. Dar documentul propune necesitatea promovării «unei noi narative» despre subiect, care să tranziteze «de la logica ajutorului la cea a alianței», obiectiv al celei de-a patra Conferințe pentru Finanțarea Dezvoltării care va avea loc la Sevilla în această vară. Pe lângă «consolidarea angajamentelor bugetare» [pentru a atinge 0,7% din VNB în 2030], Guvernul dorește reformarea sistemului de cooperare pentru ca acesta să fie descentralizat (incluzând comunitățile autonome și primăriile, universitățile, ONG-urile și sectorul privat), și ca noua reglementare a subvențiilor să servească la agilizarea proceselor.

«Reziliență democratică»

Documentul expune ca un risc pentru conviețuire și pentru procesele democratice în sine, «biasurile algoritmice, erodarea vieții private și creșterea strategiilor hibride de dezinformare, manipulare și interferență informațională străină (FIMI) sau atacurile cibernetice», alături de amenințarea inteligenței artificiale, care în mâinile greșite poate contribui la «distorsionarea realității și la încurajarea polarizării prin crearea de conținuturi false». «Există actori», explică textul, «care intenționează să profite de diversitatea, deschiderea și pluralismul democrațiilor ca un fel de ‘călcâi al lui Ahile’ geopolitic. Prin strategii hibride care includ manipularea mediatică, promovarea narativelor de decădere europeană, dezinformare climatică sau migratorie, caută să erodeze încrederea cetățenilor în instituții și să alimenteze extremismul pentru a legitima modelele lor autoritare și a reconfigura ordinea internațională în beneficiul lor». Pentru a combate acest lucru, Spania optează pentru «o mai mare transparență, neutralitate și responsabilitate din partea platformelor tehnologice». «Anonimatul nu poate fi sinonim cu impunitatea pentru comiterea de infracțiuni, nici să servească drept instrument pentru uzurparea identității și practici ilicite și frauduloase. Este necesară, de asemenea, aprofundarea transparenței algoritmice. Platformele și directorii lor trebuie să-și asume responsabilitatea pentru impactul negativ al serviciilor și conduitelor lor. Alături de actorii publici, platformele digitale trebuie să colaboreze pentru a contracara operațiunile de influență străine și dezinformarea, prioritizând protecția grupurilor vulnerabile în fața discursurilor de ură», adaugă documentul.

Relația cu Marocul

În ciuda schimbării de poziție a Guvernului respecto al Saharei Occidentale, unica referință despre subiect în documentul strategic al Acțiunii Externe afirmă că Spania »va continua să sprijine munca de neînlocuit a Națiunilor Unite în promovarea păcii și securității internaționale prin arhitectura sa instituțională, dar și prin munca politică a Trimisilor Speciali, cum ar fi cei pentru Siria, Yemen sau Sahara Occidentală». În iunie 2022, premierul a ratificat schimbarea care a implicat ca Spania să ia deschis partea Rabatului, considerând propunerea sa de autonomie ca «baza cea mai serioasă, realistă și credibilă pentru rezolvarea diferendului» în fosta colonie spaniolă. Foaia de parcurs în Politica Externă de aici până în 2028 afirmă că «relațiile bilaterale cu Marocul se află în cel mai bun moment al lor». În februarie trecut, PSOE a fost singurul partid care a votat împotriva luării în considerare a unei propuneri de lege a Sumar, partener în guvernul de coaliție, pentru a facilita acordarea naționalității celor născuți în perioada administrației spaniole a Saharei Occidentale.