Echipa franceză de rugby își recapătă supremația în Turneul celor Șase Națiuni printr-o victorie decisivă la Paris.

Franța, având destinul în propriile mâini, a demonstrat forță și determinare. Chiar și cu un jucător mai puțin, Fickou a intervenit crucial, permițându-i lui Ntamack să recupereze balonul și să inițieze un contraatac spectaculos, finalizat de Bielle-Biarrey, care a stabilit un nou record cu al optulea eseu al său în turneu. Această performanță a venit ca răspuns la absența liderului lor, Antoine Dupont, accidentat cu o săptămână înainte. În lipsa celui mai bun jucător din lume, a ieșit în evidență forța colectivă a ligii franceze, cea mai puternică din Europa, care a obținut o victorie cu 35-16. Acest titlu, primul din 2022, confirmă dominația franceză din ultimii ani.

Franța nu a avut nevoie de artificii complicate pentru a-și demonstra valoarea. Presiunea exercitată de înaintașii săi, începând cu gigantul Atonio, care l-a scos pe adversarul scoțian din maul, a creat o platformă solidă pentru Ramos, care a deschis scorul cu o lovitură de pedeapsă. Odată format, maul-ul francez a fost o problemă constantă pentru Scoția, care a fost nevoită să sacrifice un cartonaș galben, primit de Jamie Ritchie, pentru a opri avântul. Scoțienii au rezistat primului val în inferioritate numerică, dar nu au putut face față intrării celor doi centri francezi: veteranul Fickou l-a asistat pe Moefana, care a marcat un eseu sub buturi, ducând scorul la 10-0.

Scoția nu a găsit soluții nici în jocul cu balonul, confruntându-se cu o echipă franceză care a presat agresiv departe de propria zonă și a demonstrat o soliditate remarcabilă în apărare. Cu toate acestea, Franța a oferit o oportunitate prin faultul lui Mauvaka asupra lui White, deja placat, care a primit un cartonaș galben. Cele zece minute de superioritate numerică au fost transformate de Russell într-un eseu, printr-o acțiune individuală inspirată, profitând de o apărare avansată. Egalitatea numerică a fost de scurtă durată, deoarece Gros a preluat locul pe banca de pedeapsă după o serie de patru faulturi consecutive comise pentru a opri atacul scoțian. Echipa franceză a menținut avantajul până la pauză, după ce un eseu al lui Jordan a fost anulat de arbitrajul video, deoarece Kinghorn, inițiatorul contraatacului, călcase linia: 16-13 și emoții puternice.

Această fază s-a dovedit crucială, deoarece prima acțiune din repriza a doua a dus la eseul lui Bielle-Biarrey: de la 16-20 la 23-13. Scoția a arătat momente bune, dar Franța și-a impus forța, introducând dintr-o dată toți înaintașii de rezervă pentru a destabiliza apărarea adversă cu un alt maul, care l-a eliberat pe Ramos, fundașul polivalent, spre eseul liniștii. Afectată moral și fizic, Scoția nu a mai putut contesta un scor care nu reflecta eforturile sale.

Franța trebuia să câștige, deoarece Anglia își făcuse datoria, obținând o victorie istorică împotriva Țării Galilor la Cardiff (14-68), cea mai mare diferență de puncte între cele două echipe în 142 de ani de Turneul celor Șase Națiuni. A fost un exercițiu de dominare al înaintașilor englezi, imposibil de oprit de linia galeză poroasă, care a încasat 10 eseuri, a suferit a șaptesprezecea înfrângere consecutivă și a repetat performanța de a primi "lingura de lemn" — penalizarea pentru pierderea tuturor meciurilor — pentru al doilea an consecutiv. A fost, de departe, cea mai bună evoluție ofensivă din era Steve Borthwick și a lăsat fără opțiuni Irlanda, care aspira să fie prima echipă care câștigă trei titluri consecutive și a trebuit să se mulțumească cu o victorie anemică la Roma (17-22) la retragerea legendei sale, Peter O’Mahony.