În câteva cuvinte
China a lansat cu succes misiunea Shenzhou-20 către stația spațială Tiangong, marcând un nou pas important în programul său spațial. Cei trei astronauți vor efectua experimente științifice și tehnologice timp de șase luni, contribuind la progresul explorării spațiale și la înțelegerea efectelor călătoriilor spațiale asupra corpului uman. Această misiune subliniază ambițiile Chinei în cursa spațială și rivalitatea crescândă cu Statele Unite.
Cu o strălucire orizontală, un fum dens și un vuiet care străbate pieptul oricui este cât de cât aproape, o rachetă chineză de tipul Marșul Lung 2F a decolat miercuri cu trei astronauți chinezi la bordul navei cu echipaj uman Shenzhou-20.
Lansarea a avut loc exact la ora 17.17 (ora locală, 11.17 în Spania continentală), așa cum era prevăzut, de la istorica bază chineză Jiuquan, în plin deșert Gobi, în vestul țării. Shenzhou-20 are ca destinație finală stația spațială chineză Tiangong, la care se va andoca în următoarele ore printr-o manevră complexă, și unde cei trei membri ai echipajului vor petrece șase luni efectuând experimente științifice în căutarea progreselor în cursa spațială. Lansarea reprezintă o nouă piatră de hotar în programul spațial chinez, al cărui obiectiv este de a trimite o misiune cu echipaj uman pe Lună înainte de 2030 și, pe termen mediu, de a stabili o bază permanentă pe satelit, un proiect pe care îl pregătește în colaborare cu Rusia. China a reușit deja să așeze un robot pe fața ascunsă a Lunii și să se întoarcă de acolo cu mostre. De asemenea, a reușit să trimită o sondă pe Marte, planetă care se află, de asemenea, la orizontul misiunilor cu echipaj uman, deși mult mai îndepărtată. Odată cu dezvoltarea rapidă a Chinei, spațiul a devenit un câmp suplimentar al intensei rivalități pentru dominația tehnologică și militară dintre China și Statele Unite.
Programul american Artemis – după mai multe întârzieri – prevede întoarcerea astronauților pe Lună până în 2027. Tiangong, al cărui prim modul a fost pus pe orbită în 2021, este una dintre bijuteriile stelare ale programului spațial chinez și ar putea deveni singura de acest fel din lume, atunci când Stația Spațială Internațională, un proiect condus de Statele Unite și în care China este interzisă din cauza legăturilor militare ale programului său spațial, va fi scoasă din uz în 2030.
Cu puțin timp înainte de decolare, cei trei taikonauți chinezi (cuvânt care provine din taikong, care înseamnă cosmos în chineză) au defilat în fața a sute de persoane adunate la bază pentru a-și lua rămas bun. «Patria și poporul așteaptă să vă întoarceți cu succes», scria pe pancarte, în timp ce publicul intona, alături de o orchestră, Cântul patriei: «Steagul roșu cu cinci stele flutură în vânt!». Întregul program spațial chinez este impregnat de un puternic spirit de naționalism. «Fie ca vastul spațiu să fie martorul loialității infinite a soldaților spațiali chinezi», a comentat în ajun comandantul Chen Dong, aflat în fruntea misiunii.
Cei trei membri ai echipajului misiunii chineze Shenzhou-20 defilează cu câteva ore înainte de a porni spre stația spațială chineză Tiangong, miercuri, la Centrul de lansare a sateliților Jiuquan, în vestul Chinei. Guillermo Abril
Este a treia oară când acest astronaut de 46 de ani, fost pilot de vânătoare și cu o lungă listă de decorații, pleacă spre univers. «Fiecare călătorie spațială este unică. Sperăm să câștigăm mai multă experiență și progrese în operațiune. Cel mai important lucru în această sarcină este să ne finalizăm munca cu zero erori», a mărturisit el într-o apariție în care el și colegii săi de misiune au fost prezentați lumii în spatele unei vitrine, pentru a evita contactul cu exteriorul. Îmbrăcați în salopete albastre, care ieșeau în evidență pe fundalul imensului drapel chinez din spatele lor, s-au aliniat în fața celor prezenți cu salutul militar. De data aceasta, îl însoțesc Chen Zhongrui, de 40 de ani, tot fost pilot al forțelor aeriene, și Wang Jie, un inginer aerospațial de 35 de ani. Timp de câteva zile vor conviețui cu cei trei astronauți ai misiunii Shenzhou-19, pe care îi vor schimba după șederea lor de șase luni în Tiangong, a căror întoarcere pe Pământ este programată pentru 29 aprilie. Printre reperele misiunii anterioare se numără și faptul că au realizat cel mai lung plimbare spațială înregistrată vreodată, de nouă ore.
Cei trei membri ai echipajului misiunii chineze Shenzhou-20 sunt prezentați presei la Centrul de lansare a sateliților Jiuquan, în vestul Chinei, marți, 23 aprilie. Guillermo Abril
Stația chineză este un fel de laborator stelar, unde se efectuează teste legate de cursa spațială. Echipajul Shenzhou-20 intenționează să efectueze 59 de experimente științifice și tehnologice privind științele biologice spațiale, fizica în microgravitație și noile tehnologii spațiale, potrivit declarațiilor făcute marți de Lin Xiqiang, purtătorul de cuvânt al Agenției Spațiale cu Echipaj Uman din China, într-o conferință de presă la baza Jiuquan. Lin a menționat că vor încerca să facă progrese în domenii precum cultivarea de cipuri pentru organoide cerebrale vascularizate (celule care seamănă cu creierul uman), dinamica neechilibrată a materiei moi și prepararea pe bază de spațiu a materialelor supraconductoare de înaltă temperatură.
Până în prezent, Tiangong a găzduit peste 200 de proiecte științifice și peste 100 de mostre generate s-au întors pe Pământ pentru studiu. Echipajul care se întoarce acum a menținut o activitate deosebit de intensă, participând la 88 dintre ele, în domenii precum bioștiința spațială, fizica fundamentală în microgravitație, știința materialelor spațiale, medicina aerospațială și noile tehnologii. Lin a evidențiat realizările sale în producția pe orbită de condensat Bose-Einstein (BEC) folosind capcane optice complete și construcția primei platforme experimentale din lume de simulare cuantică cu rețele optice spațiale.
Un alt număr de mostre vor ateriza pe planeta noastră cu misiunea care se încheie acum; vor fi supuse analizei și se așteaptă să ofere rezultate relevante în dezvoltarea de noi materiale, studiul efectelor fiziologice ale radiațiilor spațiale și ale efectelor biomagnetice la nivel molecular, a indicat purtătorul de cuvânt menționat. Misiunile anterioare au investigat specii vii, cum ar fi peștii zebră și muștele de fructe, iar în lunile următoare vor fi efectuate noi experimente cu planarii (un tip de vierme plat și cu structură simplă), streptomyces (o bacterie) și, din nou, cu pești zebră. Intenția este de a studia probleme precum pierderea osoasă și tulburările cardiovasculare cauzate de imponderabilitate, probleme medicale care reprezintă o provocare pentru explorarea umană a spațiului profund.
Lansarea a coincis exact cu cea de-a 55-a aniversare a trimiterii în spațiu, în 1970, a primului satelit chinez de la această bază spațială înconjurată de un deșert argilos. Episodul a marcat un punct de cotitură în programul chinez. Republica Populară nu ar reuși să trimită un astronaut în spațiu până în 2003. De atunci, a accelerat ritmul. Cel de miercuri este al 35-lea zbor din programul său cu echipaj uman. «Lucrătorii din sectorul spațial, fermi pe posturile lor respective, vor trăi această zi de profundă semnificație cu un spirit plin de energie și determinare de a obține succesul misiunii», a asigurat marți purtătorul de cuvânt menționat.
