Poate tehnologia să umanizeze medicina? Răspunsul este da. Deși la începuturile sale intruziunea computerelor în cabinetele medicale a ridicat un zid în relația medic-pacient, tehnologii precum inteligența artificială (IA) nu numai că îl dărâmă, dar permit și recuperarea apropierii în tratament, servind în același timp la elaborarea unor diagnostice mai precise.

Scribe este un exemplu. Dezvoltată de Quirónsalud, această unealtă folosește IA generativă pentru a transcrie conversația dintre medic și pacient și a genera rapoarte medicale clare. În practică, permite medicului să privească în ochii persoanei care vine la consultație, permițând o comunicare mai umană și personală și îmbunătățind astfel climatul de încredere. «Nu este același lucru să îi povestești unui medic problema care te aduce la consultație în timp ce tastează pe un ecran, față de a-i povesti același lucru în timp ce te privește direct. Această senzație de apropiere este importantă», explică dr. María Ángeles Librero Ruiz, de la Serviciul de Ginecologie al Spitalului Quirónsalud Infanta Luisa (Sevilla).

Surpriză plăcută

De când acest rezident tehnologic s-a strecurat în cabinetele și urgențele celor 50 de spitale ale grupului din Spania, peste 2.500 de medici l-au folosit. «Ne-a surprins atât pe medici, cât și pe pacienți, obișnuiți să interacționăm cu un ecran între noi», recunoaște dr. Damián García Olmo, șeful Secției de Chirurgie Generală și Digestivă de la Spitalul Universitar Fundación Jiménez Díaz (Madrid). «Este un salt calitativ care întărește relația medic-pacient și îi conferă o nouă dimensiune... Sau veche, depinde cum privești, pentru că acesta era modul în care ne relaționam înainte de apariția ecranelor în cabinetele medicale».

García Olmo subliniază, de asemenea, contribuțiile instrumentului în diagnosticare: «Uneori ne face să reflectăm asupra unor aspecte pe care nu le-am luat în considerare». Sugestii care, în niciun caz, nu înlocuiesc cunoștințele umane. De fapt, acestea sunt ajustate și validate de către medic, «până când este mulțumit de rezultatul final». Un alt «mare avantaj» este automatizarea procedurilor precum solicitarea de teste diagnostice sau emiterea de rețete, ceea ce «reduce timpul petrecut în consultație, lăsându-ne o bună parte din munca noastră non-medicală realizată (rețete, teste…). Timp pe care îl dedicăm pacienților, care sunt cei importanți», detaliază dr. Librero.

Mai multă agilitate în îngrijire fără a pierde eficiența

Reducerea aglomerației din serviciile de Urgențe Spitalicești – a căror cerere a crescut cu 24% – fără a pierde din calitatea îngrijirii pacientului este o altă provocare pentru instituțiile spitalicești. O provocare pe care Quirónsalud a transformat-o într-un avantaj, devenind nucleul Circuitului său de Urgență Digitală, de care au beneficiat deja peste 100.000 de pacienți.

Cu această alternativă digitală, pacienții cu patologii cronice sau de prioritate scăzută (nivel 4 sau 5, conform Scalei Manchester) sunt consultați fie telefonic de la domiciliu, fie prin apel video chiar din spital.

Rezultate

«Îi putem consulta cu mai multă agilitate, dar cu aceeași eficiență ca și în persoană», detaliază dr. Jorge Short, coordonatorul Serviciilor de Urgențe ale spitalelor universitare Fundación Jiménez Díaz, Rey Juan Carlos, Infanta Elena și General de Villalba și promotorul inițiativei.

În primul caz, pacientul accesează serviciul prin Portalul Pacientului, aplicație prin care este consultat telefonic de un medic de urgență. Acesta emite un diagnostic și prescrie tratamentul, ori de câte ori este posibil. Dacă este necesară îngrijirea în persoană, medicul va coordona posibilele teste sau tratamente cu echipa sa, care așteaptă sosirea pacientului la spital, acesta trebuind doar să ridice brățara de identificare.

În al doilea caz, dacă pacientul se prezintă la Urgențe și după triaj i se atribuie nivelul 4 sau 5 pe Scala Manchester, i se oferă posibilitatea de a fi consultat prin apel video «de către un medic al serviciului și însoțit întotdeauna de un profesionist asistențial al centrului», punctează dr. Short. Dacă în cele din urmă necesită îngrijire în persoană, acțiunea este coordonată cu echipa spitalului. În acest sens, Short menționează că timpul mediu de așteptare pentru a fi consultat prin acest circuit «a fost sub 30 de minute în 90% din cazuri». Și adaugă că «rata de reinternare în 72 de ore de la consultarea prin acest circuit este sub 1%, ceea ce confirmă că proiectul este o alternativă sigură». Pe lângă atractivitatea profesională pentru medici, «permite optimizarea proceselor și resurselor» în spitale.

Implementarea acestei și altor inițiative a contribuit la eliminarea gărzilor obligatorii de 17 și 24 de ore în urgențele mai multor spitale ale grupului. O măsură care, pe lângă îmbunătățirea calității vieții medicilor, «a permis redistribuirea orelor de muncă în funcție de cererea asistențială, îmbunătățind eficiența și agilitatea în îngrijirea oferită pacienților». Acest lucru a dus la o experiență mai bună a pacientului, menținând și chiar îmbunătățind indicatorii de morbi-mortalitate analizați de la implementarea sa.

Cum te pot ajuta?

Transformarea telefonului mobil dintr-un simplu canal de comunicare într-un instrument de management integral a permis companiilor din sectorul sanitar să dezvolte aplicații care fac ca proceduri precum programarea la medic să fie mai simple și eficiente. Este cazul portalului pentru pacienți MiQuirónsalud, care are deja peste șapte milioane de utilizatori. Dezvoltat cu IA, acest asistent virtual investighează motivul consultației pacientului care solicită o programare pentru a-l direcționa către cel mai potrivit profesionist. În plus, îi propune pacientului realizarea unor teste preliminare, dacă este necesar, întotdeauna sub protocol medical. Astfel, asistentul virtual nu numai că permite o îngrijire mai agilă, dar evită și deplasările inutile la cabinete și centre spitalicești.