Relațiile dintre Volodimir Zelenski și Casa Albă n-au fost niciodată simple.

Relațiile dintre Volodimir Zelenski și Casa Albă n-au fost niciodată simple. Liderul ucrainean a avut divergențe și cu fostul președinte Joe Biden. Kievul considera că ajutorul american pentru a opri Rusia era mereu insuficient și întârziat, iar Zelenski o spunea pe un ton dur, uneori sfidător. Când, în iunie anul trecut, Biden a refuzat să participe la un summit internațional în Elveția pentru Ucraina, Zelenski l-a acuzat că face jocul Kremlinului: “Vladimir Putin aplaudă absența sa, chiar cu ovații în picioare”. Însă Biden nu a exprimat niciodată un cuvânt favorabil autocratului rus, spre deosebire de Donald Trump. Cu republicanul, Zelenski a cedat până a fost umilit.

„Șansele Ucrainei de a supraviețui fără Statele Unite sunt foarte mici”, a recunoscut liderul ucrainean într-un interviu pe 14 februarie la NBC, când asaltul lui Trump abia începea. Disputa din Biroul Oval, pe 28 februarie, între Zelenski, Trump și vicepreședintele său, J. D. Vance, a fost punctul de inflexiune; sfârșitul încercărilor președintelui ucrainean de a ține piept. “Nici măcar o dată nu a mulțumit în timpul acestei întâlniri”, i-a spus Vance. Câteva ore mai târziu, Zelenski scria pe rețelele sociale: “Mulțumesc America, mulțumesc pentru sprijinul vostru, mulțumesc pentru vizită. Mulțumesc președintelui, Congresului și poporului american”.

Scepticismul lui Biden

Washingtonul nu credea în Kiev când a izbucnit invazia, în februarie 2022. Vicepreședinta de atunci, Kamala Harris, s-a întâlnit cu Zelenski la Conferința de Securitate de la München în acel an, cu câteva zile înainte de începerea războiului, pentru a-i comunica faptul că țara sa nu putea rezista atacului rusesc. Democrata i-a sugerat chiar să organizeze un Guvern în exil. În același timp, reprezentanți ai Departamentului de Stat insistau ca conducerea politică ucraineană să se exileze. Această informație a devenit publică în 2024, din mărturii precum cea a jurnalistului Simon Shuster, care a locuit mai bine de un an cu Zelenski, sau cea a fostului ministru de Externe ucrainean Dmitro Kuleba.

Momentul de glorie al lui Zelenski, cel care l-a transformat într-un erou pentru milioane de oameni din țară și din afara ei, a fost a doua zi a invaziei, când a transmis un videoclip de pe străzile Kievului alături de restul principalilor înalți funcționari politici ai Ucrainei, în care asigura că vor rezista. De atunci s-a format coaliția internațională de aliați care a permis Rusiei să se retragă din cea mai mare parte a teritoriului pe care invadatorul îl cucerise în 2022 și care a permis rezistența împotriva asaltului rusesc până acum.

Zelenski a înțeles imediat că Statele Unite nu vor permite căderea Ucrainei. De aceea, lansa periodic cerințe administrației Biden cu privire la noile arme de care avea nevoie armata sa, sau mesaje plângându-se că i se dădea doar “suficient pentru a rezista, nu pentru a câștiga”. Dar amândoi își rezolvau neînțelegerile în privat. Într-o ocazie, după cum a dezvăluit presa americană, președintele său l-a redus la tăcere pe Zelenski la telefon în 2022. “Biden și-a pierdut calmul și i-a spus că poporul american a fost destul de generos, că guvernul său și armata sa lucrează din greu pentru a ajuta Ucraina și că ar putea arăta un pic de recunoștință”, a explicat postul de televiziune NBC.

Este SUA un aliat?

Valeri Zalujni, fostul comandant-șef al Forțelor Armate Ucrainene în primii doi ani de război, a recunoscut, de asemenea, că la început a avut dispute similare cu generalul Mark Milley, omologul său american. Dar toate acestea se întâmplau în privat și cu convingerea că Washingtonul este un aliat. Problema este că acum mulți în Ucraina și în Europa nu știu al cui aliat este Trump. “Faptul că Statele Unite resping recunoașterea Rusiei ca agresor este o provocare, nu doar pentru Ucraina, ci și pentru Europa”, a declarat Zalujni într-o conferință pe 6 martie la Londra, unde este ambasador ucrainean. “Acest lucru demonstrează că nu mai sunt Rusia și axa sa a răului care încearcă să dezmembreze ordinea globală: SUA o distrug complet”.

“În cei 35 de ani de experiență, nu am mai văzut așa ceva, ca o administrație americană să suspende furnizarea de informații secrete unui aliat din motive politice, pentru ca acesta să accepte condițiile sale”, a declarat miercuri fostul director al CIA, John Brennan, la Times Radio. Brennan consideră că strategia lui Trump este “șantaj” și că Ucraina nu are multă marjă de manevră deoarece nivelul asistenței militare americane, în ciuda eforturilor europene, nu are egal printre celelalte puteri NATO.

Trump a ordonat luni suspendarea transferului de armament și a informațiilor secrete americane. Aceste date secrete sunt un activ neprețuit al armatei ucrainene, deoarece îi permit să detecteze decolarea unui bombardier rusesc sau lansarea de rachete cu rază lungă de acțiune, sau să obțină coordonatele centrelor logistice ale inamicului, bazele sale sau mișcarea trupelor.

Retragere în Kursk

Primele efecte ale suspendării informațiilor secrete americane se resimt în ofensiva ucraineană din provincia rusă Kursk, conform unor surse militare anonime citate sâmbătă de analiști de apărare ucraineni. Zelenski a ordonat în august 2024 un atac surpriză asupra Kursk, care i-a permis să ocupe până astăzi o parte din acest teritoriu inamic. Această operațiune a avut două motivații principale, legate de viitoare negocieri de pace, conform propriului președinte: pe de o parte, să demonstreze Rusiei că este vulnerabilă pe teritoriul său; pe de altă parte, să aibă sub control o bucată de pământ rusesc pentru a face schimb cu regiunile ocupate de Kremlin în Ucraina. Retragerile armatei ucrainene în Kursk s-au accelerat în această săptămână ca niciodată, iar acest lucru s-ar datora faptului că Pentagonul a interzis furnizarea de date despre pozițiile inamice din interiorul teritoriului rusesc.

“Acum nu ai cărți cu care să joci”, i-a spus Trump lui Zelenski în Biroul Oval, când președintele ucrainean a reiterat că, pentru orice acord cu Rusia, este necesar ca SUA să garanteze viitoare măsuri de apărare pentru Ucraina, adică arme pentru a descuraja Kremlinul de viitoare atacuri. Președintele american vrea ca pacea să fie semnată cu orice preț și a lăsat clar că așa-numitele “garanții de securitate” sunt pentru el secundare.

Trump l-a lăsat pe Zelenski fără cărți luni, când a oprit ajutorul militar. A doua zi, liderul ucrainean a publicat un comunicat în care oferea pentru prima dată un armistițiu parțial Rusiei pentru a opri atacurile aeriene reciproce cu rază lungă de acțiune. Nu doar atât: afirma că este dispus să “meargă la masa negocierilor cât mai curând posibil” și “sub conducerea fermă a președintelui Trump”. Directorul CIA, John Ratcliffe, a considerat miercuri că comunicatul lui Zelenski și “schimbarea sa de atitudine” au fost o consecință a tăierii ajutorului militar pentru Ucraina.

Acest mesaj a fost interpretat în Ucraina ca o capitulare inevitabilă, deși dureroasă, la planurile Casei Albe. Mai ales pentru că Putin a lăsat deja clar că nu intenționează să facă concesii sau să oprească războiul, așa cum s-a demonstrat vineri – cu bombardamentul masiv asupra rețelei energetice ucrainene – și sâmbătă – cu un atac asupra unei municipalități din provincia Donețk care a provocat moartea a 11 civili.

Reuniune în Arabia Saudită

Săptămâna viitoare, delegațiile Ucrainei și SUA se vor întâlni în Arabia Saudită pentru a “restabili relația bilaterală”. Unul dintre subiectele de pe agendă va fi renegocierea acordului privind cesiunea către SUA a gestionării a 50% din resursele minerale ucrainene. Acest acord trebuia să fie semnat la reuniunea din 28 februarie de la Casa Albă, dar întâlnirea s-a terminat dezastruos și tratatul a fost amânat. Acest acord este o impunere a lui Trump dacă Kievul vrea ca sprijinul american să continue pentru a opri invazia rusă.

În februarie, Zelenski a respins de două ori ultimatumul emisarilor lui Trump: trebuia să semneze acordul privind mineralele așa cum i se livra, fără a fi negociat. Președintele ucrainean a reușit să scoată din text cerința ca țara sa să contribuie cu jumătate de trilion de dolari (477.000 de milioane de euro) la un fond comun, mai mult de jumătate din ceea ce ar da SUA. “Nu voi semna nimic care să îndatoreze 10 generații viitoare de ucraineni”, a spus Zelenski. Ceea ce nu a reușit să obțină este ca acordul bilateral să includă măsuri de apărare americane în schimb.

Nu este prevăzut ca la întâlnirea din Arabia Saudită să fie încorporate în text aceste garanții de securitate. Așa a sugerat joi într-un interviu acordat acestui ziar Mihailo Podoliak, consilier al președinției ucrainene: “Trebuie să mergem pas cu pas. Toate acestea sunt discutate și vor avea diferite etape de implementare. Dar când SUA investește într-o anumită țară, este interesată să se asigure că acele teritorii vor fi stabile și că nimeni altcineva nu le va revendica”.

Podoliak este una dintre persoanele care definesc strategia politică a echipei lui Zelenski și, în interviu, a lăsat clar că obiectivul este reconstruirea relațiilor bilaterale, inclusiv prin lingușire. El crede, chiar, că, “în ciuda ironiilor și declarațiilor sale provocatoare”, Trump va fi cel mai dur președinte american cu Rusia: “SUA vrea să-și atingă propria dominație prin presiunea asupra Rusiei. Nu este vorba despre o repornire, ci despre dominația SUA. Cred că Trump va avea succes acolo unde administrațiile anterioare au eșuat cu Rusia. Nu va încerca să restabilească relațiile, ci să consolideze definitiv această dominație”.

Nu toată lumea este atât de optimistă. Fedir Venislavski, deputat al partidului lui Zelenski și membru al comisiei parlamentare de Securitate Națională, a declarat vineri pentru NV că Ucraina “se află într-o situație dificilă” cu SUA, din cauza vulnerabilității pe care o reprezintă pentru armată faptul că rămâne fără asistența sa și din cauza concesiilor care se așteaptă să fie făcute la summitul din Arabia Saudită.

Înlăturarea lui Zelenski

Trumpismul face presiuni asupra lui Zelenski și în sfera politică națională, dând aripi posibilei sale înlocuiri. Președintele american a spus în mod fals că liderul ucrainean, pe lângă faptul că este un dictator care nu permite alegeri, are un sprijin cetățenesc derizoriu și că a făcut “o treabă oribilă”. De asemenea, a sugerat că alte persoane pot fi mai dispuse să ajungă la pace.

Senatorul Lindsey Graham, până de curând unul dintre cei mai mari aliați ai sprijinului militar pentru Ucraina în Partidul Republican, a afirmat că Zelenski nu era interlocutorul convenabil și că trebuie înlăturat. Chiar și Elon Musk, om de încredere al lui Trump, a scris pe Twitter că cel mai bun lucru pe care l-ar putea face Zelenski ar fi să se exileze.

Opoziția și Zelenski sunt de acord că este imposibil să se convoace alegeri în timpul războiului. Dar au existat mesaje care pun la îndoială președintele. Oleksi Goncharenko, deputat al principalului partid rival, Solidaritatea Europeană, și-a arătat pe 28 februarie “respectul și recunoștința față de Trump și Vance”; a subliniat că “Ucraina nu este o persoană, ci milioane” și l-a criticat pe Zelenski “pentru că a negociat atât de prost cu principalul nostru aliat”.

Ziarul american Politico a informat pe 6 martie că fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko, lider al Solidarității Europene, și fostul prim-ministru Iulia Timoșenko, s-au întâlnit cu reprezentanți ai lui Trump pentru a determina ce opțiuni există pentru a convoca alegeri și ce rivali ar putea avea Zelenski. Poroșenko și Timoșenko au confirmat reuniunile în comunicate separate, dar neagă că ar fi fost pentru a-l înlătura pe Zelenski. Jurnalista Andriana Kucher a participat în februarie la o conferință a lui Timoșenko la Washington, în care politiciana a afirmat că “doar o femeie poate obține o pace adevărată”, conform mărturiei sale.

Săptămânalul britanic The Economist a publicat săptămâna trecută că au avut loc mișcări pentru ca un nou președinte al Radei, parlamentul ucrainean, să-l înlocuiască pe Zelenski ca interlocutor cu Trump. Ceva similar a expus săptămâna trecută pentru Джерело новини Dmitro Razumkov, fost om de încredere al lui Zelenski și deputat în Rada: “Trebuie să punem în funcțiune diferite opțiuni de lucru, o ieșire din criză fără a vorbi despre relațiile dintre doi politicieni, ci dintre două state”. Propunerea sa este ca o uniune de partide din Rada să preia rolul principal în negocierile cu SUA.

Studiile demoscopice indică faptul că nu există niciun politician activ care să-l poată umbri pe Zelenski. Și asta, în ciuda faptului că popularitatea sa a scăzut în timpul celor trei ani de război. Dar confruntarea cu Trump i-a permis să recupereze teren, conform ultimelor sondaje. Doar Zalujni are date de popularitate comparabile cu cele ale lui Zelenski, dar fostul șef al armatei, în ciuda faptului că apare în toate pronosticurile pentru a fi candidat la viitoarele alegeri prezidențiale, a evitat până acum să candideze.

Zelenski a fost întrebat pe 23 februarie într-o conferință de presă dacă va renunța la funcție pentru a obține o pace dreaptă. Răspunsul său a fost inevitabil: bineînțeles că s-ar retrage, chiar dacă prin aceasta Ucraina este acceptată în NATO. Dar intenția liderului ucrainean este să reziste și să negocieze cu Trump. Deocamdată, va continua cu un act de rezistență simbolic, îmbrăcând hainele sale informale și de stil militar caracteristice, ceva ce președintele american detestă.