La Bruxelles, multe decizii sunt etichetate drept istorice și fără precedent. Nu întotdeauna sunt. Dar acum, la fel ca răspunsul comun la pandemia de coronavirus din 2020, Uniunea Europeană începe un drum istoric în politica sa de apărare.

În fața amenințării Kremlinului, care a dinamitat arhitectura vechiului continent prin ofensiva sa în Ucraina, clubul comunitar se pregătește să ridice un scut de securitate amplu care să îl înlocuiască, în timp, pe cel al marelui său aliat american, care, odată cu venirea lui Donald Trump, nu mai este atât de mare. Cei Douăzeci și șapte au îmbrățișat cu forță joi, într-un summit extraordinar la Bruxelles, planul de reînarmare conceput de Executivul comunitar, care deschide ușa îndatorării fără penalizare pentru cheltuielile de apărare și va emite, pentru prima dată, datorie comună – în plus, sub garanțiile bugetului comunitar – pentru a plăti material militar. Și este doar începutul drumului.

`Clubul comunitar, care a luat naștere ca un proiect de pace după al Doilea Război Mondial, sparge un alt tabu și avansează astfel către o Uniune Europeană a Apărării, într-o lume din ce în ce mai ostilă în care ordinea bazată pe reguli este în pericol. “Astăzi se scrie istoria”, a remarcat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o conferință de presă la Bruxelles, alături de președintele Consiliului European, António Costa. “Europa se confruntă cu un pericol acut și clar. Și suntem dispuși să investim în apărare mai bine, mai repede și împreună”, a adăugat ea.`

`După decenii de declin al cheltuielilor militare, în care industria sectorului a fost neglijată și după o trezire bruscă, în urmă cu trei ani, odată cu invazia rusă la scară largă, planul de reînarmare marchează un salt cantitativ și calitativ pentru blocul, format din 27 de țări și 450 de milioane de locuitori. Proiectul, care reprezintă doar începutul unei schimbări de paradigmă mult mai ample, aspiră să mobilizeze până la 800.000 de milioane de euro în următorii patru ani, majoritatea provenind din bugetele naționale și 150.000 de milioane de datorie comună. După acest aperitiv, în care se va dezbate și utilizarea unei părți din fondurile de coeziune în elemente legate de apărare, va veni marea bătălie pentru bugetul multianual al UE, care va trebui să includă apărarea ca unul dintre marile capitole.`

`Executivul comunitar va prezenta în decurs de câteva săptămâni, în ajunul unui alt summit, mai multe propuneri pentru a crește cheltuielile militare și a accelera investițiile în apărare. Și nu este exclusă o nouă emisiune de datorii în viitorul apropiat. Chiar și eurobonduri. “Nu există tabuuri”, a declarat Costa. Țări precum Spania sau Franța pledează pentru această cale. Președintele spaniol, Pedro Sánchez, a propus ca măsurile să includă nu numai datoria comună, ci și “transferuri”, astfel încât statele membre să nu fie nevoite să returneze aceste fonduri, așa cum s-a întâmplat cu planul de combatere a pandemiei.`

`Cursa de reînarmare face parte dintr-o nouă abordare europeană într-un moment deosebit de agitat, în care amenințarea rusă planează asupra a tot, în timp ce Washington nu numai că se uită în altă parte, ci se apropie de Moscova. “Intrăm într-o nouă eră”, a susținut miercuri președintele francez, Emmanuel Macron, într-un discurs televizat. Liderul de la Elysée, ca majoritatea, a considerat că măsurile planului de reînarmare nu sunt suficiente. Uniunea, a spus el într-o conferință de presă la Bruxelles ieri, joi, târziu în noapte, va trebui să meargă mai departe pentru a-și îndeplini obiectivul de autonomie strategică și va avea nevoie de finanțare comună pentru a salva diferențele enorme în capacitatea guvernelor de a împrumuta.`

`Macron a preluat – alături de Regatul Unit – conducerea în construirea arhitecturii de securitate pentru Ucraina după război, sugerând chiar trimiterea de trupe pe teren. Și s-a arătat dispus să deschidă dezbaterea pentru a extinde umbrela nucleară franceză partenerilor săi europeni. O idee pe care, într-un mod fără precedent, Germania o transmisese Parisului și Londrei, cealaltă țară europeană (în afara UE, dar în interiorul NATO) cu arme nucleare.`

`Pe aceeași cale, într-o altă schimbare de direcție fără precedent, alimentată de vremuri, Berlinul, un șoim fiscal tradițional, se pregătește să lanseze un bazooka fiscal care să-i permită să se reînarmeze și să cheltuiească fără limite pe infrastructură. Și a cerut Executivului comunitar ca această clauză de scăpare pe care o va activa timp de patru ani, astfel încât investițiile în apărare ale statelor membre să nu conteze ca îndatorare în pactul de stabilitate al UE, să fie, mai bine, un fel de regulă de aur, fără termen. O abordare pe care au împărtășit-o și alți parteneri. “Ce vremuri ciudate trăim, că Polonia se bucură de reînarmarea Germaniei”, a comentat premierul polonez, Donald Tusk, la reuniunea cu omologii săi de la Bruxelles, potrivit mai multor surse comunitare. Cu puțin timp înainte, liderul polonez, care a fost președinte al Consiliului European, fusese categoric în diagnosticul său și în rețeta de urmat: “Nu există nicio îndoială că războiul din Ucraina, noua abordare a administrației americane față de Europa și, mai ales, cursa înarmărilor inițiată de Rusia, ne pun în fața unor provocări complet noi. Și Europa trebuie să accepte această provocare, această cursă a înarmărilor. Și trebuie să o câștige”.`